Gheorghe Chiper

„Creșterea economică — temeiul unei campanii de presă stupide”

Hotărât lucru, creșterea economică înregistrată în trimestrul al doilea al anului curent a devenit un subiect al unei agitații politice fără precedent, care generează formule propagandistice de-a dreptul stupide, reiterând afirmații și sloganuri nedemne și puerile, neverosimile și nerealiste.

„Avem cea mai mare creștere economică dintre toate țările europene (unele din acestea nu depășesc la acest indicator 2-3%)”; „înregistrăm pentru prima dată în ultimii 18 ani o asemenea dinamică în economie, fiind de altfel o creștere sănătoasă, spre deosebire de celelalte perioade în care am avut cifre apropiate la acest indicator” — toate aceste „perle” de presă pot fi auzite și citite atât de către politicienii aflați în structurile puterii actuale, cât și de așa-zișii analiști, care nu contenesc să deformeze în continuare situația noastră economico-socială, în ciuda slabelor

performanțe înregistrate la majoritatea indicatorilor calitativi ai activității economice.

Este evident, chiar și pentru nespecialiști, faptul că nu creșterea economică exprimată în majorarea procentuală a PIB-ului într-un trimestru poate fi reprezentativă pentru evoluția economiei românești. Trebuie reținut că niveluri de peste 8% la acest indicator s-au mai înregistrat și în trecut, iar în 2004 indicele de creștere a PIB-ului a fost de 8,4% pe întregul an. Acum este raportat doar la trimestrul al II-lea, fără a se ține seama de rezultatele din agricultură (care de obicei influențează negativ dinamica economică, de când puterea de dreapta s-a instalat la conducerea Guvernului). Și apoi, de ce o fi această creștere pentru prima dată — cum spun responsabilii acestei campanii mediatice incorecte — una „sănătoasă”? Pentru că este obținută pe seama importurilor, care au crescut exponențial în ultimii ani, făcând deficitul de cont curent de-a dreptul uriaș? Pentru că au adus mai multe venituri bugetului public, asigurându-se astfel mai multe fonduri pentru marile investiții pe care le reclamă infrastructura noastră (cu adevărat „de excepție” în Europa) sau pentru că se asigură din acest buget mai multe subvenții pentru agricultură, mai mult sprijin pentru sectoarele sociale sau mai mulți bani pentru creșterea pensiilor?!

Desigur, la niciuna dintre aceste întrebări nu se poate răspunde afirmativ: programul de autostrăzi a rămas, practic, încremenit în starea lui din 2004; agricultura a rămas și ea fără subvenții, iar cele de la Uniunea Europeană se dau cu întârziere și mult sub nivelul celorlalte țări din Uniune.

Este drept că pentru pensii s-au dat — în ultimul an doar — bani mai mulți, reușindu-se majorarea ponderii relative a acestora în nivelul salariului mediu, dar nu trebuie omis faptul că, se știe, aceasta s-a făcut sub presiunea grupurilor PSD din Parlament, care au amenințat Guvernul cu moțiunea de cenzură în caz de neconformare.