Ion Cupă

„Creșterea șomajului, un fenomen îngrijorător în județul Gorj”

În județul Gorj, județ monoindustrial, numărul persoanelor fără un loc de muncă este în creștere de la o lună la alta. Datele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Gorj arată că la sfârșitul lunii ianuarie anul curent numărul șomerilor a crescut față de anul 2013, ajungând la 12.529 de persoane. Lucrul și mai îngrijorător este că numărul real al persoanelor fără loc de muncă este mult mai mare dacă luăm în considerare că nu toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sunt înregistrate la AJOFM.

Datele oficiale arată că, la sfârșitul lunii ianuarie 2014, categoriile cele mai afectate de șomaj, în rândul șomerilor indemnizați sunt: persoanele cu vârstă între 40 și 49 de ani și persoanele cu vârsta sub 25 de ani, iar în cadrul șomerilor neindemnizați categoriile cele mai afectate de șomaj sunt cele cu vârste cuprinse între 40 și 49 de ani, urmate de categoria celor cu vârste de peste 30 de ani.

La cabinetul parlamentar, în zilele de audiențe, cele mai multe solicitări ale cetățenilor din colegiu sunt legate de lipsa locurilor de muncă, de lipsa alternativelor și de înrăutățirea accentuată a nivelului de trai. Și asta deoarece Colegiul nr. 1 din județul Gorj, colegiu pe care îl reprezint în Parlament, este slab industrializat, marea majoritate a populației trăind în mediul rural. În zonă există societatea Uzina Mecanică „Sadu” – SA, dar și această unitate se confruntă cu probleme de natură financiară.

Stimați colegi,

Trebuie găsite urgent soluții pentru ca economia românească să crească, să existe dezvoltare care să se reflecte în nivelul de trai al cetățenilor de rând. Acest lucru, în opinia mea, se poate face atât prin sprijinirea întreprinzătorilor și a investițiilor profitabile, creatoare de locuri de muncă, cât și prin reducerea CAS-ului cu cinci puncte procentuale la angajator, concomitent cu scutirea impozitului pe profitul reinvestit.

Acestea sunt măsuri așteptate de către toți întreprinzătorii, de la cei mici până la marii investitori, care au solicitat constant adoptarea cu prioritate a acestui pachet de relaxare fiscală în sfera mediului de afaceri. Astfel, se vizează stimularea competitivității și inovării, atragerea investițiilor, creșterea locurilor de muncă și, implicit, îmbunătățirea condițiilor de trai ale românilor.

Aplicarea celor două măsuri liberale conduce la diminuarea impozitului pe profit datorat de persoanele juridice care investesc profitul în activele respective, precum și la reducerea sarcinii fiscale suportate în cea mai mare parte de angajator, care contribuie la sistemul de pensii cu 2/3 din contribuția datorată, asigurându-se în acest mod creșterea surselor de finanțare rămase la dispoziția acestora cu suma corespunzătoare impozitului pe profit scutit și contribuției de asigurări sociale reduse.

Prin reducerea CAS-ului la angajator va avea loc scoaterea la suprafață a zeci de mii de locuri de muncă, precum și stimularea creării de noi locuri de muncă, ceea ce se va reflecta și în mărirea încasărilor bugetare.