„Criza citostaticelor – curmarea vieții oamenilor din incompetență și nepăsare – justifică demisia premierului Ponta și a ministrului Nicolăescu”
În data de 25 ianuarie 2013, prim-ministrul Victor Ponta făcea o declarație publică în care își asuma vina pentru criza citostaticelor. Victor Ponta declara pe 25 ianuarie 2013 că „e justificat să mi se ceară demisia pentru criza citostaticelor, dar până miercuri rezolv problema”. În 5 zile adică. Au trecut 5, apoi 10, apoi două luni, dar problema nu s-a rezolvat. Ba, mai mult, pe atunci premierul recunoștea îndreptățirea oricui i-ar fi solicitat demisia din pricina aceasta. La momentul respectiv, acea declarație însemna o nouă rază de speranță
pentru orice bolnav de cancer din România. O speranță năruită, așa cum se năruie întreaga economie românească. Așa cum așteaptă în zadar angajații de la Oltchim.
Este justificat atunci să întreb: unde este demisia, domnule Ponta?
Domnule Ponta, ați pozat în erou în 25 ianuarie 2013, când ați spus că vă asumați vina pentru criza citostaticelor și ați recunoscut cu propriile cuvinte cât ați alocat pentru a debloca lucrurile: o oră și jumătate. Reforma din sănătate nu este o chestiune de o oră și jumătate. Reforma din sănătate se măsoară în viețile românilor.
La două luni de la acea declarație, criza citostaticelor a rămas în continuare nerezolvată. Guvernul USL s-a spălat repede pe mâini prin aprobarea a 800.000 euro pentru rezolvarea crizei, însă măsurile pentru deblocarea birocrației pentru ca medicamentele să ajungă la bolnavi lipsesc cu desăvârșire. Între medicamentele citostatice și pacientul român se interpun șapte instituții care alcătuiesc un lanț birocratic greoi și nefuncțional.
Le reamintim domnilor miniștri că bolnavii au dreptul la tratament oncologic gratuit. Statul român are obligația, prin lege, de a asigura tratamentul oncologic în țară, fără ca bolnavii să caute citostaticele la farmaciile din străinătate.
Promisiunile însă au curs una după alta.
Prima promisiune: de la pacient la minister, vom cunoaște dimensiunea stocurilor de medicamente existente.
Cuvântul „alertă” pentru USL nu înseamnă nimic. Ca măsură luată în ianuarie 2013 a fost înființat un grup de alertă rapidă între Unifarm, Agenția Națională a Medicamentului (ANM) și Direcția Farmaceutică din minister, Casa Națională și Comisia de Oncologie a ministerului, grup de alertă care nu a rezolvat nimic. Alerta însă nu se referea la măsuri efective de rezolvare a problemei, ci la centralizări lunare ale nivelului de stocuri, de consum și ale necesarului pentru următoarea perioadă. Nici măcar atât nu au reușit. Comisiei de oncologie a ministerului, căreia i s-au cerut raportările, nu a fost în stare să le realizeze conform machetei. Un grad mai mare de birocrație, când în joc sunt viețile oamenilor, nici nu există.
Abia după o lună și jumătate oficialii din Ministerul Sănătății și-au dat seama că măsura nu are niciun rezultat. Continuarea? „O formulă mai drastică”, în cuvintele domnului Adrian Pană. Adică, din nou, alte raportări: colectarea, de data aceasta zilnică, de stocuri, consum și necesar pe o perioadă scurtă de la fiecare secție de oncologie din această țară.
Domnule Ponta, nici să nu vă așteptați să se rezolve criza citostaticelor, când tot ce faceți este să culegeți raportări! Domnul Pană numește această măsură „militarizată”.
Domnule Ponta, ați făcut armata?
Atunci știți că asta nu înseamnă militărie!
A doua promisiune: stocurile de medicamente pe site-ul Ministerului Sănătății.
La sfârșitul lunii ianuarie 2013, Ministerul Sănătății a propus, printre măsurile necesare pentru rezolvarea crizei citostaticelor, și publicarea stocurilor de medicamente destinate tratamentului oncologic, împreună cu actualizarea săptămânală a acestora, pe site-ul Ministerului Sănătății. Ca urmare a celor de mai sus, stocurile nu au fost publicate nici la 29 martie. Ba, mai mult, Ministerul Sănătății a venit cu o nouă promisiune: abia la 31 martie va face publice stocurile existente de citostatice, atât la nivelul spitalelor, cât și la
nivelul Unifarm-ului, distribuitorul de medicamente al statului român. Ce e mai simplu decât să amâni de pe o zi pe alta?
Oricine știe că dinamismul deblocării este dat de la nivelul conducerii. Or Guvernul Ponta nu a fost în stare să miște lucrurile? Nu a fost în stare să transmită urgența cu care lucrurile trebuie făcute în structurile subordonate?
A treia promisiune: bolnavii nu mai vin la spital cu medicamentele în buzunar.
La începutul lunii februarie, ministrul sănătății Eugen Nicolăescu declara că va monitoriza atent toate internările și necesarul de medicamente și produse medicale din unitățile sanitare pentru ca pacienții să nu mai vină cu medicamente de acasă, pentru a fi tratați corespunzător. Tot atunci anunța și încheierea epocii în care bolnavii erau trimiși să cumpere medicamente, în lipsa celor din farmacia spitalului.
Recent însă, pe 21 martie, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Adrian Pană, a recunoscut că măsurile luate de Guvernul USL nu au produs niciun efect în criza citostaticelor. Adrian Pană se scuză că „lucrurile nu au mers atât de repede pe cât ne-am fi dorit”.
„Incredibilele bariere birocratice” pentru care premierul Ponta își cerea iertare în ianuarie nu au fost nici până azi depășite. Preocuparea Ministerului Sănătății a fost cu totul alta. Ministrul Nicolăescu s-a învârtit cu reforma în sănătate de ochii FMI – ba reformăm, ba luăm măsuri ca să avem rezultate imediate. Deși toate acestea le-a ratat, nu a ratat amenajarea biroului său ministerial cu sponsorizare din partea unei clinici private. Eugen Nicolăescu are, în acest moment, o problemă majoră de etică și de moralitate și se află într-un foarte probabil conflict de interese. O sponsorizare din partea unei clinici private pentru ministrul sănătății nu este niciodată personală, cum susține Eugen Nicolăescu. La acest nivel guvernamental nu există sponsorizări personale, pentru că Eugen Nicolăescu nu este un cetățean privat, ci membru al Parlamentului, ministrul sănătății și cel în mâna căruia se află derogările pentru spitalele private din România.
Este însă doar una dintre fațetele problemei privind asigurarea necesarului de medicamente. La fel cum Guvernul Ponta a lăsat să se rezolve de la sine problema birocrației, la fel de impasibil asistă și la lipsa contractelor cu furnizorii unor astfel de medicamente. După cum vorbim despre atragerea investitorilor, tot la fel vorbim și despre atragerea furnizorilor.
Concluzia? Guvernul USL nu este decât Executivul declarațiilor și al bunelor intenții afișate. În fapt, nici Victor Ponta, nici ministrul Nicolăescu, nu au absolut nicio soluție pentru a rezolva problema citostaticelor sau orice altă problemă serioasă a României.
Bătălia de hârtii, memorii și petiții, singura cu care pot riposta pacienții, nu sacrifică instituția Guvernului sau a ministerului, ci curmă viețile oamenilor.
Bolnavii de cancer așteaptă încă miercurea în care Victor Ponta va găsi o soluție pentru ei. PDL îi așteaptă demisia, împreună cu cea a ministrului incompetent Nicolăescu.
Domnule Ponta, pe baza propriilor declarații din ianuarie 2013, vă solicit demisia, alături de cea a ministrului Nicolăescu, pentru situația inacceptabilă din sistemul de sănătate și mai cu seamă pentru criza citostaticelor pentru care v-ați asumat în mod personal răspunderea. Ce le veți arăta de această dată românilor? Că aveți cuvânt? Că ceea ce rostiți sunt simple promisiuni deșarte?
*
„Execuția bugetară pe primele două luni ale anului 2013 trage semnale grave de alarmă. Relansarea economică promisă de USL se dovedește a fi o prăpastie”
Primul punct tare al unei construcții bugetare sănătoase este continuitatea. Guvernul PDL a reușit să construiască, în timp de criză, un buget al investițiilor care ne-a și adus creșterea economică din anul 2011, după ce am simțit pe propria piele consecințele nefaste ale unui model de creștere economică bazat pe stimularea consumului. Azi, ne-am întors de unde am plecat. În România, traseismul și urmărirea intereselor personale au luat locul consecvenței. Adevărul tragic este că birocrația bugetară se hrănește din agonia micilor antreprenori, supuși obligației de a plăti un impozit pe venit, chiar dacă realizează sau nu profit, din suprataxarea agricultorilor și din povara fiscală tot mai mare asupra celor care muncesc cu adevărat. USL ne-a readus la modelul nesănătos de creștere economică bazată pe consum și pe birocrație după patru ani grei de corecții. Este dovada că nu a învățat nimic din criza economică Nici nu a început bine acest an și deja privim cu prea multă îngrijorare la ce ne va aduce sfârșitul său. Perspectiva economică avertizează că bunăstarea românilor se va risipi din nou printre degetele guvernanților.
Ce face un guvern inteligent pe partea de economie și finanțe publice, ca reacție la creșterea economică mai mică decât cea așteptată? Răspunsul e simplu. Crește cheltuielile de capital, adică de investiții, absoarbe mai mulți bani europeni, vine cu un pachet de măsuri pentru a stimula mediul de afaceri să creeze locuri de muncă.
Ce a făcut USL? În schimb, guvernarea USL pune România în fața unui scenariu foarte pesimist. După aproape 11 luni de USL, Crin Antonescu admite senin că este încă neclar ce vrea guvernarea la care partidul său participă. Până acum, realizările USL la guvernare sunt: șomaj crescut și niciun proiect pentru crearea de locuri de muncă, dezindustrializarea pas cu pas a României, taxe și impozite majorate și investiții tăiate, fonduri europene atrase în scădere și nicio măsură de relansare economică.
Lipsa performanței economice se vede foarte clar în încasările bugetare. În ianuarie și februarie 2013 s-au încasat la bugetul de stat aceleași sume ca și în lunile similare ale anului 2012. USL nu a reușit să adune mai mulți bani la buget, deși prețurile au crescut în lanț, iar prima decizie a USL pe acest an a fost creșterea taxelor și a impozitelor. Guvernul USL nu colectează la bugetul de stat bani în ritmul prognozat. Execuția bugetară în primele două luni ale anului 2013 trage serioase semnale de alarmă.
În primul rând, cheltuielile cu investițiile au scăzut cu 40%. În aceste condiții, este anulată din start creșterea economică sustenabilă pe termen lung și șansele de a crea locuri de muncă pentru români.
În al doilea rând, sumele primite de la UE au scăzut cu 9% în primele două luni din anul 2013, comparativ cu primele două luni din anul 2012. Să nu uităm că acest lucru se întâmplă în condițiile în care USL anunțase că se bazează pe o creștere considerabilă a acestor venituri bugetare în 2013, pentru a putea face față cheltuielilor și pentru a putea menține sub control deficitul bugetar.
În al treilea rând, au crescut costurile cu birocrația și cu personalul bugetar cu 17%. USL dădea asigurări că numărul suplimentar de ministere nu va avea ca efect creșterea cheltuielilor cu personalul. Iată însă că așa se întâmplă.
Avem nevoie de instituții eficiente, nu de instituții pentru persoane.
România nu are acum bani la buget pentru că Guvernul USL nu a produs nimic în aproape 11 luni, ci doar a tocat sistematic ce a găsit în vistierie după plecarea Guvernului PDL. Guvernele Ponta 1 și 2 au abandonat complet și plata arieratelor către autoritățile locale, iar aceste arierate au crescut semnificativ.
Dacă va continua în ritmul acesta, în vară USL va trece la concedieri în sistemul bugetar, pentru că se va ajunge la o rectificare negativă, deci nu vor mai fi fonduri pentru susținerea numărului actual al angajaților la stat.
Economia e pusă pe butuci. Companiile de stat rămân politizate și nerentabile în ansamblu. Industria privată românească anunță disponibilizări masive din cauza creșterii diferențiate a prețului la gaze între actorii străini și români. Deja de la mediul privat – de la IMM-uri la fermieri și agricultori –, dar și de la românul de rând USL a luat tot ce se putea lua.
Relansarea economică promisă de USL se dovedește a fi o prăpastie.
PDL a decis să depună două moțiuni simple în Parlament: una pe tema suspendării lucrărilor de extindere a metroului bucureștean, iar cealaltă pe tema situației grave din industria laptelui. PDL penalizează Guvernul Ponta pentru incompetență, neglijență și pentru promisiunile electorale neonorate.
Moțiunile reclamă două eșecuri grave ale Guvernului Ponta: unul în infrastructură și altul în susținerea mediului de afaceri.
USL nu doar că nu e în stare să dezvolte noi proiecte de infrastructură, dar nu e în stare nici să le continue pe cele deja începute.
USL nu e doar incapabilă să stimuleze dezvoltarea agriculturii, dar nu reușește nici s-o susțină pe cea care deja există. Normalitatea în economie este ca cei care muncesc să își poată achiziționa o casă, să înceapă o afacere sau să aibă de unde să economisească. Da, ne păstrăm responsabilitatea fiscală, ținem frâiele deficitului bugetar, dar nu sugrumând producătorii și mediul de afaceri în ansamblu. Or, USL ne-a demonstrat că singura soluție pe care o are pentru a aduna venituri la buget este impozitarea și irosirea resurselor din vistierie pentru clientela politică, nicidecum eficientizarea și transparentizarea cheltuielilor publice.
*
„Românii bagă mâna tot mai adânc în fundul sacului pentru a ne plăti păcatul că incompetența este la guvernare”
USL guvernează ca să ne arate incompetența crasă. Nu mai există amăgire și promisiune. Să gândim: nicio măsură de încurajare a vieții noastre de fiecare zi. Doar taxe și impozite ce nu fac altceva decât să creeze panică privind viitorul fiecărui român. Doar taxe și impozite ce ne fac să băgăm mâna tot mai adânc în fundul sacului spre a ne plăti păcatul că incompetența este la guvernare.
A trăi în România devine pe zi ce trece un act de crudă supraviețuire. Iată câteva exemple:
Întrebați-vă simplu: ce se va întâmpla în șase luni, într-un an? Vom fi mai săraci în imperiul unei majorități fără discernământ.
Majoritatea alimentelor s-au scumpit.
Pentru a putea vedea cum a evoluat prețul principalelor mărfuri alimentare sub guvernarea USL, am analizat prețurile medii ale principalelor produse agroalimentare în luna aprilie 2012 (ultima lună fără USL la guvernare) și în luna ianuarie 2013 (ultimele cifre oficiale disponibile), conform datelor INS.
Rezultatul a fost unul previzibil: majoritatea produselor alimentare s-au scumpit sub guvernarea USL, cu câteva mici excepții (vezi anexa 1).
Pe primul loc în topul scumpirilor din perioada aprilie 2012–ianuarie 2013 se situează cartofii, cu o creștere uriașă, de aproape 83%. Pe următoarele locuri se situează, în ordine, grâul (39%), fasolea (36%), porumbul (32%), carnea de pasăre (26%) și ouăle de găină (23%). La polul opus, cea mai mare scădere de preț s-a înregistrat la carnea de oaie.
Proiecțiile BNR pentru rata inflației nu sunt îmbucurătoare. Se așteaptă o inflație de 3,5% în anul 2013, cu creșteri mai puternice chiar în prima jumătate: o inflație de peste 5% în primul trimestru și de aproape 6% în al doilea trimestru. Practic, avem un an 2013 cel puțin la fel de greu ca precedentul în ceea ce privește prețul alimentelor.
Prețul carburanților a crescut și el sub guvernarea USL, deși prețul mediu european scade.
Nici prețul carburanților nu a scăpat de scumpiri sub guvernarea Ponta. Astfel, benzina s-a scumpit cu 8% (de la 1,209 euro/litru la 30 aprilie 2012 la 1,306 euro/litru la 24 martie 2013), iar motorina s-a scumpit cu 1,3% în această perioadă (de la 1,314 euro/litru la 30 aprilie 2012 la 1,331 euro/litru la 24 martie 2013), conform cifrelor puse la dispoziție de Comisia Europeană privind prețul mediu săptămânal al carburanților. Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care atât prețul mediu european al benzinei, cât și cel al motorinei au scăzut (vezi anexa 2).
Factura la utilități este din ce în ce mai mare.
Pe lângă scumpirea alimentelor și a carburanților, factura la utilități a tot crescut și va crește în continuare sub guvernarea USL.
Prețul la gaze a crescut prima oară sub guvernarea USL la 15 septembrie 2012 cu 5% pentru consumatorii casnici și cu 10% pentru cei noncasnici. Apoi, la 1 februarie 2013 gazele s-au scumpit din nou cu 5% pentru consumatorii noncasnici, conform calendarului de liberalizare a gazelor (această creștere ar fi trebuit să aibă loc în decembrie 2012, dar a fost amânată din cauza înlocuirii Guvernului). Conform aceluiași calendar de liberalizare, gazele s-au scumpit la 1 aprilie 2013 cu încă 5% pentru consumatorii noncasnici, urmând a se scumpi cu încă 5% la 1 iulie și cu încă 3% la 1 octombrie. Și consumatorii casnici vor resimți noi scumpiri ale gazelor în anul 2013, conform calendarului de liberalizare. Astfel, acestea vor crește cu 8% de la 1 iulie și cu încă 2% de la 1 octombrie.
La fel, prețul energiei electrice a crescut sub guvernarea Ponta. În anul 2012, energia electrică s-a scumpit cu 5% la 1 iulie pentru toate tipurile de consumatori și cu 2–3% la 1 septembrie pentru consumatorii noncasnici, conform calendarului de liberalizare. Apoi, în chiar prima zi a anului 2013, energia electrică s-a scumpit cu încă 10% pentru toate tipurile de consumatori, ca urmare a recunoașterii de către ANRE a unor costuri mai mari de producție, precum și a suplimentării ajutorului acordat de stat producătorilor de energie regenerabilă.
Scumpirile energiei electrice vor continua însă în acest an, pe baza calendarului de liberalizare. Conform acestuia, în urma creșterii procentului de achiziție din piața concurențială, de la 1 aprilie avem o nouă scumpire a energiei electrice pentru consumatorii casnici. Ulterior, energia electrică s-ar mai putea scumpi de încă 2 ori conform aceluiași calendar (la 1 iulie și 1 septembrie) pentru toate tipurile de consumatori.
Noi taxe și impozite în 2013
După toate aceste scumpiri amintite anterior, Guvernul USL mai vine și cu majorări ale unor taxe și impozite sau cu introducerea unora noi. Principalele modificări care cresc povara fiscală a românilor:
– introducerea cotei unice de 16% pe veniturile din silvicultură și piscicultură, precum și pentru terenurile agricole, veniturile din creșterea și exploatarea animalelor și din valorificarea produselor de origine animală, începând cu 1 februarie 2013;
– introducerea unei taxe speciale pentru exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale, de 0,5%, aplicată veniturilor, de la 1 februarie 2013;
– introducerea taxei asupra veniturilor suplimentare rezultate din dereglementarea prețului gazelor naturale (60% din baza de calcul), începând cu 1 februarie 2013;
– introducerea obligativității de plată a impozitului pe venit și CAS-ului la diurna primită de toți angajații pe perioada delegării pentru partea care depășește limita a de 2,5 ori nivelul stabilit pentru personalul instituțiilor publice, începând cu 1 februarie 2013;
– introducerea timbrului de mediu pentru autovehicule, reprezentând taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, începând cu 15 martie 2013;
– creșterea accizei specifice la țigarete de la 53,18 euro/1.000 țigarete la 56,71 euro/1.000 țigarete începând cu 1 aprilie 2013 (după decalarea calendarului de creștere a accizelor de la 1 iulie la 1 aprilie);
– creșterea accizei la bere de la 0,748 euro/hl/1 grad Plato la 0,8228 euro/hl/1 grad Plato și de la 0,43 euro/hl/1 grad Plato la 0,473 euro/hl/1 grad Plato în cazul producătorilor independenți cu o capacitate de producție anuală ce nu depășește 200.000 de hectolitri, începând cu 1 aprilie;
– creșterea taxei pentru eliberarea pașapoartelor temporare (de la 84 lei la 100 lei) și a celor electronice (de la 244 lei la 270 lei), începând cu 1 aprilie 2013;
– creșterea taxei de pod, în cazul podurilor Giurgeni–Vadul Oii și Fetești–Cernavodă, începând cu 1 aprilie 2013;
– introducerea coplății din sănătate, de până la 10 lei pe zi de spitalizare, începând cu 1 aprilie 2013;
– introducerea impozitului obligatoriu pe venit de 3% pentru firmele a căror cifră de afaceri este mai mică de 65.000 euro. Această măsură afectează deja orice firmă care are o rată a profitului mai mică de 18,75%;
– la toate acestea se adaugă majorarea impozitelor și a taxelor locale cu 16% de la 1 ianuarie 2013.
Anexa 1: Topul scumpirilor la alimente sub guvernarea USL
|Nr.<br>crt.|Produs|UM|aprilie 2012|ianuarie 2013|Modificare<br>procentuală|
|---|---|---|---|---|---|
|1|Cartofi|lei/kg|0,97|1,77|82,47%|
|2|Grâu|lei/kg|0,77|1,07|38,96%|
|3|Fasole boabe|lei/kg|6,18|8,38|35,60%|
|4|Porumb boabe|lei/kg|0,9|1,19|32,22%|
|5|Carne de pasăre în greutate vie|lei/kg|3,12|3,93|25,96%|
|6|Ouă de găină|lei/buc|0,56|0,69|23,21%|
|7|Ceapă uscată|lei/kg|1,84|2,08|13,04%|
|8|Carne de porcine în greutate vie|lei/kg|5,77|6,5|12,65%|
|9|Brânză telemea de vacă|lei/kg|13,62|15,28|12,19%|
|10|Brânză telemea de oaie|lei/kg|17,80|19,85|11,52%|
|11|Carne de bovine în greutate vie|lei/kg|5,5|6,03|9,64%|
|12|Pere|lei/kg|4,74*|5,08|7,17%|
|13|Mere|lei/kg|2,70|2,75|1,85%|
|14|Morcovi|lei/kg|2,23|2,25|0,90%|
|15|Lapte proaspăt de vacă|lei/litru|2,25|2,21|-1,78%|
* Preț mediu valabil pentru luna martie 2012.
Sursa: INS, 1 aprilie 2013.
Anexa 2: Evoluția prețului la carburanți sub guvernarea USL
|Nr.<br>crt.|Produsul<br>(sortiment)|UM|30 aprilie 2012|30 aprilie 2012|24 martie 2013|24 martie 2013|Modificare procentuală|Modificare procentuală|
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
||||România|UE|România|UE|România|UE|
|1|Benzină|euro/litru|1,209|1,573|1,306|1,518|8,02%|-3,50%|
|2|Motorină|euro/litru|1,314|1,457|1,331|1,427|1,29%|-2,06%|
Sursa: CE, buletine săptămânale carburanți, 1 aprilie 2013.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.