Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·3 februarie 2015
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Giureci Slobodan Ghera
Discurs
„Croația are un nou președinte”
După alegerile prezidențiale din România, care au avut loc pe 16 noiembrie 2014, când cetățenii României prin votul exprimat și-au ales noul președinte pe următorii cinci ani, pe domnul Klaus Werner Iohannis, imediat, la scurt timp, și în Croația au avut loc alegerile prezidențiale.
Primul tur a avut loc pe 28 decembrie 2014, iar printre mai mulți candidați înscriși în cursa electorală doar patru îndeplinesc criteriile necesare de a candida la Președinție. Printre acei patru se află și social-democratul Ivo Josipović – fostul Președinte al Republicii Croația, aflat la finalul primului său mandat, și oponenta sa, candidata opoziției din partea Uniunii Creștin-Democrate, Kolinda Grabar Kitarović, între care s-a și dat principala luptă pentru Președinție. Chiar dacă fostul președinte, domnul Ivo Josipović, a câștigat la limită în primul tur, cu 38,46%, față de contracandidata sa care a avut 37,22%, turul al doilea, pe 11 ianuarie 2015, produce surprize și pe ultima sută de metri doamna Kolinda Grabar Kitarović, fosta reprezentantă a Ministerului Afacerilor Externe și Europene din Croația (perioada 2005–2008) și fost ministru asistent al secretarului general al NATO și ambasador al Croației în SUA, câștigă alegerile prezidențiale din turul al doilea la limită, cu puțin peste un procent, 50,74%, față de Josipović, 49,26%, și astfel devine prima femeie aleasă ca Președinte al Croației.
Primul Președinte ales al Croației a fost domnul Franjo Tuđman, în 1992, iar aceasta este a șasea oară când Croația își alege președintele și prima dată, în scurta sa istorie democratică, când își alege o femeie ca președinte. Doar 11 țări din lume au femei președinte; în afară de Croația, femeile se află ca președinți în Elveția, Lituania, Argentina, Brazilia, Cile, Kosovo, Malta, Republica Centrafricană, Coreea de Sud și Liberia.
Ca parlamentar român și reprezentant al minorității croate în Parlamentul României, doresc să exprim pe această cale sincere felicitări, urări de bine și numai gânduri bune, multă baftă și succes pe viitor nou-alesei doamne Președinte a Croației, Kolinda Grabar Kitarović, și, nu în ultimul rând, dacă aproape toți predecesorii săi, în calitate de președinți, au vizitat minoritatea croată din România, cu această ocazie, totodată, lansez invitația doamnei președinte de a vizita oricând minoritatea croată din România, ușile fiindu-i întotdeauna deschise. O așteptăm cu mare drag. Felicitări!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.