Mircea Gheorghe Mereu˛„

Cu mult„ pl„cere vi le accept. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Societatea rom‚neasc„ progreseaz„ la fel cum involueaz„. Ea progreseaz„ la capitolele economie, stil de

via˛„, dar involu˛ia la nivelul mentalit„˛ilor politice, precum ∫i la capitolul privind memoria trecutului, Ón toat„ perioada aceasta, Ón ultimii doi ani, noi, politicienii, la fel ca ∫i a∫aintitula˛ii lideri ai societ„˛ii civile, nu am fost Ón stare s„ respect„m memoria celor care au f„cut posibil„ existen˛a noastr„ ast„zi.

S-a afirmat Ón anumite cercuri de intelectuali c„ noi nu am avut o mi∫care de diziden˛„ adev„rat„ anticomunist„ sau o rezisten˛„ armat„ adev„rat„ antibol∫evic„, cum s-a Ónt‚mplat Ón Polonia, Ungaria sau Cehia, ∫i am tratat cu supu∫enie ∫i pasivitate relativ„ regimul comunist. V„ pot spune c„ nu este dec‚t un adev„r par˛ial, ∫i acest fapt se Ónt‚mpl„ din lipsa de cunoa∫tere a detaliilor din istoria noastr„ contemporan„, istorie cenzurat„ de politica partidului unic.

Mi-a venit ideea acestei declara˛ii politice citind zilele trecute îUn apel“, a∫a cum ∫i-a intitulat articolul autorul memoriului îUn contraeditorial de mare interes“, apar˛in‚nd domnului Mircea Toma, dintr-o revist„ central„ de satir„ politic„.

M-am sim˛it mi∫cat atunci c‚nd, citind articolul, mi-am amintit, ca bistri˛ean ∫i, mai ales, ca b‚rg„oan, de mi∫carea de rezisten˛„ anticomunist„ din anii 1950— 1960, precum ∫i de ini˛iativa declan∫„rii unei ac˛iuni armate anticomuniste ∫i antisovietice, preg„tite la Prundul B‚rg„ului, Bistri˛a, ulterior la Cluj ∫i extins„ spre Bucure∫ti.

Cel care a Óncercat s„ realizeze aceast„ ac˛iune a fost locotenentul Teodor M„rgineanu. Œmpreun„ cu al˛i doisprezece subofi˛eri ∫i solda˛i din Armata Rom‚n„, mai precis din unit„˛ile militare de la Prundul B‚rg„ului, Bistri˛a, au Óncercat s„ pun„ Ón aplicare modelul revolu˛iei din Ungaria acelor ani, sper‚nd Óntr-o rebeliune armat„ pornit„ de la Bistri˛a, via Cluj. Œncercarea lor a fost catalogat„ de Securitate ∫i de propaganda comunist„ ca tentativ„ de lovitur„ de stat, iar presa vremii i-a considerat pe ini˛iatori drept du∫mani ai poporului.

Aceast„ etichet„ de du∫man al poporului a r„mas Ón vigoare ca acuz„ juridic„ pe numele lui M„rgineanu p‚n„ Ón zilele noastre.

Tocmai acum c‚nd este condamnat oficial comunismul de c„tre ∫eful statului, precum ∫i de c„tre persoanele populiste din justi˛ia rom‚n„, persoane care atunci c‚nd conduceau Ministerul Justi˛iei se l„udau cu activitatea lor de combatere a corup˛iei ∫i de reformare a vechiului sistem judiciar — aici incluz‚nd ∫i a∫a-zisa condamnare, din punct de vedere juridic, a justi˛iei comuniste —, aceast„ reabilitare a lupt„torilor antisovietici las„ de dorit.

Trec‚nd peste populismul declara˛iilor unor fo∫ti mini∫tri, nu trebuie uitat c„ mi∫carea de rezisten˛„ anticomunist„ a existat, chiar dac„ nu a fost a∫a de efervescent„ pentru analele istoriei interna˛ionale, ∫i ar trebui recunoscut„ ∫i apreciat„ oficial de c„tre politicieni ∫i liderii principalelor partide politice.