Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·28 februarie 2018
Declarații politice · respins
Domnii Varujan Vosganian și Varujan Pambuccian
Discurs
„Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la Pogromul de la Sumgait”
Cu exact 30 de ani în urmă, în aceste zile de februarie, în orașul Sumgait din Azerbaidjanul sovietic s-a produs o cumplită tragedie.
Timp de trei zile, cu îngăduința autorităților sovietice, o mulțime azeră dezlănțuită a bântuit orașul, ucigându-i cu cruzime pe concetățenii armeni: bărbați, femei, tineri ori bătrâni, doar pentru faptul că erau armeni. Și toate acestea ca represalii pentru faptul că poporul din Nagorno-Karabah și autoritățile sale alese deciseseră să-și exprime în mod pașnic voința de a trăi liber și dreptul lor la autodeterminare. Iar valul violențelor s-a răspândit în anii următori la Baku, Kirovabad și în alte orașe din Azerbaidjan unde se aflau armeni.
La fel s-a întâmplat și la începutul secolului XX, în Turcia otomană, unde, odată cu exterminarea a 1,5 milioane de armeni și alungarea celorlalți, au fost nimicite și comorile materiale și spirituale create de armeni de-a lungul veacurilor.
După mai bine de 70 de ani, același lucru s-a petrecut și în Azerbaidjan, în încercarea de a elimina până și urma armenilor. Din păcate, această acțiune s-a extins, de furia antiarmenească scăpând doar Nagorno-Karabah, care astăzi își consolidează statalitatea nerecunoscută, dar independentă, democratică, clădită pe domnia legii și pe principiul respectării drepturilor omului. Altminteri și pe armenii din Nagorno-Karabah i-ar fi așteptat soarta celor din Sumgait și din alte părți ale Azerbaidjanului.
Nu întâmplător, în discursul său public din 8 februarie 2018, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a numit în mod deschis capitala veche de 2.800 de ani a Armeniei și alte teritorii armenești drept pământuri azere, a căror cotropire a definit-o drept scop politic și strategic al Azerbaidjanului. Să ne amintim că este același Ilham Aliev care l-a proclamat erou național pe Ramil Safarov, cel care a ucis cu toporul un ofițer armean în timp ce acesta dormea, faptă abominabilă pe care a comis-o la Budapesta, cu ocazia unui program educațional din cadrul „Parteneriatului pentru pace” al NATO.
Consider că memoria martirilor de la Sumgait merită o recunoaștere și o compasiune internațională. De asemenea, trebuie create acele mecanisme care, în baza principiilor dreptului internațional, să prevină și să condamne agresiuni precum cele petrecute la Sumgait împotriva etnicilor armeni sau atitudini agresive precum cele ale actualilor conducători politici ai Azerbaidjanului.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.