Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·5 februarie 2013
procedural · adoptat
Erdei-Dolóczki István
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Discurs
Mulțumesc mult, domnule președinte. Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor miniștri, Domnilor președinți, Doamnelor și domnilor,
Proiectul de lege privind bugetul pe anul 2013 poartă epitetul „pro creștere economică”. Recunoaștem, bugetul pare a fi bine fundamentat. Se bazează pe o creștere economică de 1,6%, o viziune prudentă, calculează o rată a inflației de 4,3% și conține și o rezervă bugetară enigmatică, denumită de domnul ministru Liviu Voinea „un buffer”. Însă despre dimensiunea acestui buffer nu știm nimic. Sperăm că nu va fi un simplu balon. Sperăm că nu se referă la rugăciunile noastre pentru un an agricol bun.
Recunoaștem că proiectul bugetului este marcat de mai multe constrângeri serioase: plata ratelor scadente ale împrumuturilor de la diferite instituții internaționale, obligativitatea, deloc ușoară, de a menține deficitul bugetar sub 3% din PIB și alte multe constrângeri mai mărunte, dar de care elaboratorii proiectului de lege au fost obligați să țină cont.
Însă recunoaștem și faptul că nu am reușit să identificăm acele elemente din bugetul de stat, ori că sunt bine ascunse, ori că nu există, care fac să existe mult râvnita creștere economică de care România are o așa mare nevoie, fie ea și de numai 1,6%.
Putem afirma că prioritizarea investițiilor nu s-a făcut în totalitate în funcție de efectul multiplicator maxim în economie. Din păcate, investițiile începute, în stadiul fizic de realizare de 50, 60, 70 sau chiar 80%, nu sunt continuate.
Un simplu exemplu din județul meu. Lucrările de reabilitare a DN 19 Satu Mare – Baia Mare, finalizate în proporție de 83,2%, conform evidențelor Direcției Județene de Drumuri Naționale Cluj, nu sunt bugetate pentru finalizare cu niciun leu în 2013.
Un alt exemplu. Știm cu toții – chiar și delegația FMI a subliniat la întâlnirea cu Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților –, România nu dispune de autostrăzi suficiente și de cale ferată capabilă la transport feroviar rapid și sigur. Capitala țării, București, nu este legată de Uniunea Europeană de o autostradă. Și ce găsim la acest capitol în proiectul de buget? Din suma prevăzută se achită datoriile pentru lucrările executate pe Autostrada „Transilvania”, dar în 2013 nu se construiește nici măcar un metru de autostradă pe traseul Ploiești – Brașov – Borș.
Întreținerea drumurilor locale, comunale și județene devine imposibilă, sumele alocate fiind la nivelul anului trecut. Doar că în 2012 sumele au suferit o reducere de 40% față de nivelul anului 2011, în contul Programului „10.000 de kilometri drumuri asfaltate”.
Fără infrastructură rutieră funcțională, tare ne e teamă că acea creștere economică mică preconizată va fi compromisă. Creșterea economică este garantată de o economie funcțională, care presupune o activitate economică desfășurată într-un mediu fără lipsuri infrastructurale.
Cele mai mari probleme sunt în mediul rural: drumuri impracticabile, rețea de apă potabilă și canalizare lipsă, rețele electrice inexistente. Pentru a elimina aceste deficiențe este nevoie de eforturi bugetare uriașe, dar, din păcate, în Proiectul Legii bugetului pro creștere economică sumele alocate la aceste capitole abia sunt bugetate.