Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·24 februarie 2015
other
Mihai Răzvan Sturzu
Discurs
Cu toate că avem avantajul de a trăi într-o societate informațională ce este definită de termeni uzuali precum „internet”, „social media”, constatăm cu o mare dezamăgire că mai puțin de 50% din români pot fructifica beneficiile și oportunitățile acestei realități. Astfel, în avalanșa de informații utile dezvoltării existenței noastre, dreptul la informare devine esențial, însă nu se poate realiza fără posibilitatea concretă de a ne conecta la acest univers virtual. De aceea, statul
român ar trebui să asigure cu precădere celor lipsiți de posibilități acces gratuit către o astfel de lume.
Potrivit unui studiu întocmit de firma de cercetare online _InternetWorldStats_ , în decembrie 2013, rata de penetrare a internetului în România a atins nivelul de 49,8% din totalul populației, estimată la 21,84 milioane de locuitori, iar numărul de conexiuni broadband era de 9.642.383.
În general, accesul la internet duce la creșterea economică, culturală și socială a unui stat, pentru că oferă acces la informație, iar informația este o resursă esențială care contribuie la bunăstarea individului și, implicit, a societății. Beneficiarii acestei inițiative legislative vor avea posibilitatea de a se dezvolta personal, de a se informa, de a socializa, de a se putea integra în marea comunitate a cetățenilor europeni, liberi în gândire și acțiune. Mai mult, acest proiect ar fi o șansă și pentru micile comunități de a ieși din anonimat și izolare.
În concluzie, dreptul la conectivitate, ca și dreptul la vot, ar trebui să se bucure de un interes similar, pentru că o societate modernă și democratică are nevoie de oameni instruiți, bine informați, care să aleagă responsabil și în deplină cunoștință de cauză.
*
Doresc să vă supun atenției un proiect de lege populist, cu caracter discriminator și potențial destructiv, referitor la introducerea unui timbru cultural, care ar urma, aparent, să finanțeze scriitorii, cineaștii, actorii de teatru și ceilalți artiști, prin intermediul uniunilor de creație. La prima vedere, inițiativa este generoasă, dar de fapt este una populistă, deoarece lasă impresia că ar sprijini creatorii, corespunzând interesului public, dar, de fapt, favorizează grupurile de interese. Voi argumenta mai jos de ce.
Istoricul proiectului reprezintă un prim argument. Înregistrat sub numele de PL-x 583/2014, acesta a fost inițiat de un număr de 84 de parlamentari din PNL, printre care domnii Varujan Vosganian și Traian Dobrescu. Ambii sunt membri ai Uniunii Scriitorilor – cel dintâi chiar primvicepreședinte –, deci beneficiari direcți ai legii, lucru care pune din primul pas problema unui conflict de interese, chiar dacă nu neapărat în accepțiune juridică. În ultimă instanță, domnii Vosganian și Dobrescu bagă mâna în buzunarul iubitorilor de cultură, de unde scot indemnizații și alte beneficii materiale pe care le încasează ei înșiși ca membri ai Uniunii Scriitorilor.