Sanda Maria Ardeleanu

„Cum oprim abandonul școlar?”

Nu este prima oară când vorbesc despre abandonul școlar, dar este pentru prima dată când mă încearcă un profund sentiment de furie, gândindu-mă cu câtă ușurință este aruncată la coș o lege a educației care reface școala profesională românească și, astfel, creează o importantă pârghie în combaterea abandonului școlar.

Procentul abandonului școlar crescut, lipsa de echilibru între ponderea liceelor teoretice și cea a liceelor tehnice, lipsa unei formări profesionale a tinerilor noștri sunt fenomene care conduc la o rată a șomajului extrem de ridicată în rândul tinerilor români: 23% în 2013, procent în creștere față de anii precedenți. Mii de elevi care, imediat după finalizarea studiilor, intră direct în șomaj, îngroașă rândurile miilor de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 ani pentru care statul român cheltuie sume importante de bani, aproape două milioane de euro în minus de la bugetul de stat în 2013, sumă ce ar putea fi, într-un scenariu fericit, folosită pentru burse, premii etc.

La nivelul Uniunii Europene, ponderea tinerilor care își abandonează prematur studiile este în medie de 12,8%. În 12 state membre – Austria, Finlanda, Irlanda, Danemarca, Olanda, Luxemburg, Suedia, Slovenia, Slovacia, Cehia, Lituania, Polonia – rata abandonului școlar a scăzut sub ținta de 10% preconizată în Strategia Europa 2020. La polul opus se află Spania (24,0%), Malta (22,6 %), Portugalia (20,8%). Rata abandonului școlar s-a redus cu cel puțin 1% în Germania, Irlanda, Grecia, Marea Britanie, Letonia și a crescut în Bulgaria, Cipru, Ungaria, Luxemburg, Polonia, Slovenia.

În România, unul din cinci copii abandonează școala, conform unui studiu realizat de UNICEF, iar principala cauză este subfinanțarea sistemului și nerespectarea legii. Statistic, rata abandonului școlar a fost de 18,4% în 2010, 17,5% în 2011, 17,4% în 2012, mult peste media de 12,8% înregistrată la nivelul Uniunii Europene, în condițiile în care obiectivul național pentru 2020 este de 11,3%. Pe grupe de vârstă, același studiu UNICEF arată că 20% din numărul total al copiilor de vârstă preșcolară nu merg la grădiniță, 8% din numărul total al copiilor cu vârstă școlară nu merg la cursuri, iar 5% din numărul elevilor de gimnaziu nu frecventează școala. Aceste informații au fost recent completate de ministrul educației, Remus Pricopie, care a dezvăluit că jumătate dintre copiii din România nu ajung să ia bacalaureatul, fie abandonând școala la un moment dat, fie nefiind înscriși deloc.

Soluția propusă de Ministerul Educației în vederea remedierii acestei stări de fapt care se reflectă profund în întreaga societate românească (rezultate la examenele naționale, grad de angajare în rândul tinerilor, calitatea serviciilor, competența la locul de muncă etc.) este implementarea unei strategii pentru învățământul profesional și tehnic, identificând ca una din cauzele principale numărul prea mare de licee teoretice din România.