Sonia Maria Drăghici

„Cum se măsoară distanța dintre România și Statele Unite ale Americii”

Stimați colegi deputați,

Pentru orice turist, cum am fost eu în ultimele săptămâni, ca participant la un congres medical internațional, SUA este departe, la peste 7.500 km, la o diferență de fus orar de peste 7 ore, la 13 ore de zbor și la un nivel de progres tehnologic ce nu suportă comparație. Am fost tentată, ca orice om care vizitează pentru prima dată o țară, să fac comparații, pe care, de altfel, ni le prezintă toate informațiile obținute în școală, în viață și din media.

Cu siguranță că distanța care ne separă are, pe lângă aspectele geografice, condiționări istorice, sociale, culturale, informaționale și multe altele. Totuși, oricât ar fi de mare această distanță, există niște repere și un sistem de valori care explică și motivează diferențele, dar care nu le justifică.

Pe frontispiciul susținut de coloane corintice al Curții Supreme de Justiție din centrul orașului New York e săpat în granit textul următor: „Administrarea reală a justiției este adevăratul pilon al bunei guvernări”, fiind preluat din scrisoarea lui George Washington către procurorul general din 28 septembrie 1789. Prin urmare, de peste 200 de ani, principiul de „împărțire corectă a dreptății”, cum s-ar putea traduce laic sintagma „administrarea reală a justiției”, tronează nu numai pe o clădire impresionantă, ci chiar în conștiința cetățeanului american. Acesta e convins că trebuie să acționeze în viața de zi cu zi și să se străduiască să atingă obiectivul de justiție, ca răspuns la efortul făcut de instituțiile statului. Justiția nu este pentru cetățeanul american ceva de găsit doar în tribunal, este ceva care se poate întâmpla în fiecare zi în viața sa.

Comisia Europeană, în proiectul special de monitorizare a justiției din România și Bulgaria, evidențiază rezultatele limitate privind reforma în justiție înregistrate în cei trei ani de când cele două țări s-au alăturat Uniunii Europene. Cazurile de mare corupție la nivel înalt sunt în continuare tergiversate sau soluționate prin achitări controversate, există un număr mare de cazuri fără o sentință definitivă. Pedepsele aplicate de instanțe pentru fapte de mare corupție sunt, în general, prea indulgente și nu au efect de descurajare. Statisticile arată că au fost aplicate pedepse minime în 75% din cazuri. Oficialii de la Strasbourg își bazează criticile pe sentințele date în cazurile unor funcționari publici sau chiar magistrați, care au scăpat cu bine din boxa acuzaților.

Una dintre cele mai importante concluzii ale Raportului intermediar pe justiție prezentat în 23 martie 2010 o reprezintă necesitatea sprijinirii modernizării justiției de către toate forțele politice. Mai exact, Comisia Europeană consideră, pentru prima oară în mod deschis, drept „absolut necesară cooperarea strânsă și constructivă între diferiții actori politici și sistemul judiciar, în vederea susținerii reformelor necesare”, subiect ce trebuie considerat de „importanță națională”.