Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·21 februarie 2018
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Dumitru Mihalescul
Discurs
„Curtea Constituțională a României a blocat vinderea la fier vechi a unor companii”
Fără îndoială, cea mai mare frustrare a românilor are un profund patriotism economic național, cu referire directă la sutele de fabrici și de uzine care după 1989 au încăput pe mâna unor impostori de meserie, interesați doar de prăbușirea financiară a acestora și de vinderea lor, bucată cu bucată sau direct la fier vechi. Unii politicieni mai cu ștaif au înstrăinat segmente esențiale ale economiei românești „pe un dolar”, deși activele respective valorau miliarde de dolari și ar fi putut fi rentabilizate chiar și peste noapte, dacă s-ar fi dorit. Știm cu toții că, în primele două decenii care au trecut de la Revoluția Română, țara aceasta și patrimoniul economic construit de români în perioada tristă a comunismului au fost prăduite mai rău decât în perioadele invaziilor din perioada lui Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș. O glumă sinistră făcută de unii spune că în România s-a furat totul și că nu mai este nimic de furat. Greșit! În România încă mai există companii de stat puternic profitabile, pentru că la conducerea lor s-au mai aflat și oameni responsabili, nedirijați politic, numiți în baza unor mandate și a unor principii corporatiste moderne. De exemplu, numai anul trecut, Guvernul a încasat peste două miliarde de lei la buget din profitul făcut de companii de stat cum sunt: Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Hidroelectrica, Conpet etc.
Așadar, în România noastră săracă, încă mai este de furat, iar acest lucru nu a rămas trecut cu vederea de actualii guvernanți.
În urmă cu 7 ani, Guvernul de la acea vreme adopta o ordonanță la care nu se aștepta nimeni, nici măcar colegii de partid ai premierului. Este vorba despre Ordonanța de urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, prin care se decidea, practic, eliminarea numirilor politice la conducerea unor companii viabile cu capital majoritar sau integral de stat. Rezultatele acestei măsuri, luată sub relativa presiune a Fondului Monetar Internațional..., a început să producă și rezultatele pozitive așteptate. Tot mai multe companii de stat au trecut din zona pierderilor economice permanente în cea a profitabilității, iar cele deja profitabile au înregistrat profituri tot mai consistente, la nivelul sutelor de milioane de lei. Nu a durat foarte mult și prima guvernare la care a participat PSD a și avut primele tentative de a elimina managementul corporatist din întreprinderile publice, pentru că mulți membri de partid cereau posturi bine plătite și, eventual, posibilități nesperate de câștig peste noapte.
Cu toate acestea, cel mai puternic tun pregătit de PSD la adresa celor peste 200 de companii care au mai rămas în patrimoniul statului a început anul trecut, când, la propunerea parlamentarilor PSD și ai ALDE, managementul independent, corporatist, al întreprinderilor publice a fost, practic, desființat, la ordinele celor doi lideri ai coaliției de guvernare. Mai precis, ceea ce propunea actuala majoritate era, practic, oficializarea numirilor în funcțiile de conducere a companiilor de stat a celor selectați prin decizia CEx al PSD, deținători de carnet de partid roșu și cu vechime în partid. Management inovativ, investiții, probitate morală și experiență profesională – acestea chiar sunt lucruri de o importanță secundară pentru cei care guvernează România astăzi, dacă ne uităm la ultimii miniștri din Cabinetul Dăncilă.