Nicolae Văcăroiu

Da.

Este o rugăminte să luăm în dezbatere și proiectul de lege de la punctul 23 din ordinea de zi.

Punctul 23, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice.

Domnule director general Gábor Varga, vă rog să faceți prezentarea de la microfonul 8, după care vom întrerupe lucrările noastre.

Va trebui să ne ocupăm un pic de...

## **Domnul Varga Gábor** — _directorul general al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci_ **:**

Mulțumesc pentru înțelegere, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Cadrul național legal în domeniul mărcilor și indicațiilor geografice este asigurat, în prezent, prin Legea nr. 84 din 1998, lege aliniată parțial cerințelor europene, în principal Directivei 89/104/CEE.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană și, implicit, prin extinderea mărcii comunitare și asupra spațiului național, s-a născut necesitatea unei armonizări depline a legislației naționale cu acquis-ul comunitar în domeniu, prin clarificarea și îmbunătățirea cadrului legal existent, îndeosebi prin reglementarea mărcii comunitare, determinând, astfel, corelarea deplină a normelor naționale la exigențele europene.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, intervențiile legislative privind transpunerea integrală în dreptul intern a prevederilor „Primei Directive a Consiliului din 21 decembrie 1988 de armonizare a legislațiilor statelor membre privind mărcile”, 89/104/CEE, precum și îmbunătățirea procedurilor de acordare a protecției mărcilor.

Astfel, proiectul de lege aduce unele corecturi în terminologia folosită, realizând o transpunere riguroasă a normelor europene și, totodată, modificări în procedura administrativă de examinare a cererilor de marcă, prin reintroducerea „publicării cererii de marcă” imediat după depunerea acesteia, și nu după examinarea din oficiu de către O.S.I.M.

De asemenea, procedura „opoziției” este corelată cu „publicarea cererii de marcă” în interiorul procedurii de examinare.

În afara procedurii „opoziției”, ca posibilitate de apărare a drepturilor terților, sub aspectul motivelor relative de refuz la înregistrarea unei mărci, se introduce și procedura „observației”, ca posibilitate de opunere la înregistrarea unei mărci, sub aspectul motivelor absolute de refuz.