„Daciana, dragostea mea, am mințit cât am putut și poporul tot nu m-a vrut!”
Sondajele politice sunt ca și prognozele meteo. Ne-au anunțat că vom avea cea mai grea iarnă și cea mai secetoasă vară, dar am avut o iarnă blândă și o vară ploioasă cum rar am mai văzut.
În turul al doilea, Ponta nici nu va apuca să spună „Daciana, dragostea mea”, pentru că Iohannis îl va învinge fără echivoc. Ponta va mai putea spune doar „De ce poporul nu mă vrea, Daciana mea? Am mințit cât am putut, poporul tot nu m-a vrut”.
Sondajele relevă clar o favorabilitate în creștere pentru candidatul ACL, în timp ce Ponta a atins pragul superior de unde începe decăderea lui. De asta îi este frică lui Ponta. În mod cert, de ce îi e frică nu va scăpa. Nu va fi ușor, dar vom reuși. Ponta e cel mai moțat în sondaje, la fel ca și Năstase sau Geoană. Iohannis va fi cel mai votat la prezidențiale.
Am decis să lucrăm în Guvernul alternativă al PDL–PNL cu coechipieri pentru fiecare portofoliu. Cătălin Predoiu coordonează echipa în calitatea sa de premier al Guvernului alternativ. Luni vom oficializa componența lărgită a Guvernului alternativă PDL–PNL. Cu mai puțin spectacol și mai multă seriozitate, dreapta unită vrea să schimbe regulile jocului politic. Iohannis are cea mai puternică și mai bine pregătită echipă politică. Are o echipă de oameni performanți. ACL are jumătate din primarii țării. Pe scurt, Iohannis are alături de el pe toți cei care nu vor să trăiască într-o Românie sărăcită de corupție și de feudele baronilor. Da, nu mă feresc să o spun: PNL și PDL vor face istorie împreună.
Principalele 3 măsuri economice pe care ACL ar urma să le implementeze dacă ar prelua mâine guvernarea?
Vom intra cu buldozerul în cele 36 de taxe și de impozite noi sau majorate de Guvernul Ponta, care au sufocat economia. Garantăm simplificarea procedurilor birocratice și predictibilitatea fiscală.
Vom promova măsurile de relansare economică pentru crearea de noi locuri de muncă, măsuri incluse în proiectele de lege pe care le-am depus în Parlament și pe care Ponta și ai lui ni le-au respins pe bandă rulantă.
Vom declara război evaziunii care a înflorit din nou în guvernarea PSD.
Acestea sunt măsuri care ar fi trebuit luate ieri, nu mâine. Ponta a promis milionul de locuri de muncă și 10 miliarde de euro investiții străine pentru anul 2013. Anul a trecut, minciuna, dovedită. Ponta trebuie privit atent: minte și corupe cu insistență. Ponta nu obosește să biciuiască românii cu taxe, cu minciuni și cu promisiuni rămase doar la stadiul de intenție. România a obosit. Trebuie să punem capăt minciunii.
Atuurile lui Klaus Iohannis în fața lui Victor Ponta.
Din păcate, PSD-iștii au ales calea circului în care lui Ponta îi șade bine drept clovn, în loc să guverneze sau să dea socoteală pentru ceea ce face statul și ce nu face pentru cetățenii săi. Ponta în persoană este un mare minus. Vorbește mult, dar nu are nimic de spus. Între Iohannis și Ponta este exact diferența dintre un elev serios și silitor, care își câștigă notele pe merit, și unul șmecheraș și tupeist, care tot timpul copiază. Este diferența dintre politica serioasă, responsabilă și politica dâmbovițeană. Îi văd pe unii care îi reproșează lui Iohannis că este scump la vorbă. Eu nu cred
că este un defect, ci o calitate. Oamenii s-au săturat de vorbele goale și de poveștile politicienilor. Vorbești atunci când ai ceva de spus – eu cred că e mai bine așa.
Când ești în competiție cu un plagiator dovedit, Victor Ponta, nu te poți aștepta la o campanie cinstită. Suntem pregătiți să demontăm minciunile și atacurile aparatului de propagandă PSD-ist. Minte zi de zi că vrea dreptate. Pentru cine? Dreptate vrea pentru cumetriile lui Ponta, pentru capitaliștii săi roșii și pentru interesele meschine proprii. Nepotismul și complicitatea fac astăzi casă bună în Guvern. E casa lui Ponta, unde sunt angajați verișori, soț de verișoară și fini nenumărați ai lui Ponta. Socrul în Parlament. Soția europarlamentar. Familia, rudele și prietenii ocupă funcții-cheie ale statului. E cea mai mare cumetrie roșie înșurubată vreodată în fruntea țării, angajată în campania electorală.
Marele partid al dreptei unite se sudează în mod ireversibil. Suntem singura forță capabilă să scăpăm țara de pegra PSD-istă, iar entitățile politice de dreapta care nu vor înțelege acest lucru și aleg să meargă pe un drum separat vor sfârși în irelevanță. Oricum, românii trebuie să aibă încredere și să știe că un lucru e clar: balonul baronilor PSD, Victor Ponta, se va dezumfla la alegeri în fața candidatului dreptei, Klaus Iohannis.
România trebuie reînviorată cu onestitate și bună-credință.
„Iohannis face doi pași înainte cu seriozitate, în timp ce Ponta face șmecherește un pas înainte și doi înapoi”
ACL are doi potențiali candidați la Președinție foarte valoroși. ACL l-a desemnat pe Klaus Iohannis, ca prima bornă în competițiile electorale care vor urma. Cătălin Predoiu este candidatul nostru pentru funcția de premier, a doua bornă în competițiile electorale.
Care sunt beneficiile alegerii lui Klaus Iohannis, Președintele României?
Iohannis face doi pași înainte cu seriozitate, în timp ce Ponta face șmecherește un pas înainte și doi înapoi.
5 argumente:
Profesionalismul dovedit, calmul și echilibrul abordărilor sociale și economice ale lui Klaus Iohannis vor repune țara pe direcția bună și vor accelera creșterea calității vieții românilor.
Acuratețea tipic nemțească în atitudinea viitorului Președinte al României va fi o schimbare vizibilă și necesară în viața politică. De ce avem nevoie de asta? Pentru mai multă seriozitate și mai multă muncă, pentru forța unui angajament ferm cu românii, nu pentru păcăleli și jocuri politice inutile, pentru continuarea angajamentului ferm de luptă împotriva corupției.
România condusă de Iohannis își va întări relațiile cu principalul motor al dezvoltării economice și politice europene. România condusă de Iohannis își va întări parcursul european al României și capacitatea de a crea locuri de muncă just plătite.
Klaus Iohannis este susținut de alianța dreptei, iar Ponta de alianța stângii. Alianța Creștin-Liberală are circa 1.600 de primari, iar USD are vreo 1.300 de primari. Așadar românii acordă deja mai multă încredere administratorilor locali de dreapta, decât celor de stânga. PSD/USD alocă discreționar, pe criterii politice, banul public. ACL o va face pe criterii juste de dezvoltare.
Klaus Iohannis va fi președintele tuturor românilor, din țară și din străinătate. A transformat Sibiul în Capitală culturală europeană cu fapte, nu cu vorbe. Ca președinte, va putea face din România inima creativității europene.
Îi vom fi suport în acest proiect. PDL, PNL, FC și IRL, electoratul de dreapta trag în același sens cu încredere, în echipă, pentru a consolida șansele candidatului dreptei la prezidențiale. Nu vom risipi energiile noastre pentru a opri partidul-stat PSD și candidatul său imatur la prezidențiale, lipsit de consistență, cel mai slab produs politic al PSD de până acum, încercuit de oameni cu mari probleme de moralitate și de corupție.
Vom depesediza țara.
„Mașina lui Ponta merge înapoi cu cea mai mare viteză europeană. Voinea ne explică la volan că mașina lui Ponta, de fapt, încetinește.”
Ponta sapă groapa românilor: PIB-ul scade, investitorii străini ne ocolesc. Performanța economică a României s-a înrăutățit. Minciunile lui Ponta sunt date în vileag: PIB-ul scade în al doilea trimestru din acest an, investițiile străine sunt sub nivelul înregistrat anul trecut. Nici investitorii străini nu mai vor să vină într-o țară guvernată de azi pe mâine, așa cum face Ponta, premierul înconjurat numai de corupți. Cu astfel de evoluții, pe români nu îi așteaptă un trai mai bun, ci, dimpotrivă, vremuri mai grele, iar pe Ponta nu-l mai pot salva nici Dumnezeu, nici exportatorii de dezastrul economic și bugetar.
Creșterea economică este sub așteptări. PIB-ul a scăzut cu 1% în al doilea trimestru al acestui an față de trimestrul anterior, în condițiile în care era așteptată accelerarea creșterii economice. PIB-ul a crescut cu numai 2,4% în primul semestru din acest an, comparativ cu semestrul I 2013. Creșterea economică așteptată era de 3,5%.
În aceste condiții, ritmul de creștere economică a scăzut drastic: de la 3,8% în trimestrul I 2014, față de trimestrul I 2013, la numai 1,2% în trimestrul II 2014, față de trimestrul II 2013. Ne putem lua adio de la o creștere economică de peste 3% în acest an. Voinea ne trimite răspunsul halucinant că situația e similară cu a unei mașini care încetinește. Uită să spună că, de fapt, mașina merge înapoi cu viteză. Analiștii consideră că România are nevoie de o creștere economică de peste 5% pentru a putea să își revină. Ponta ne-a arătat că nu e în stare de așa ceva și nici nu îi pasă.
România nu are creștere economică, dar are printre cele mai accelerate creșteri de prețuri din Uniunea Europeană, înregistrând în luna iulie 2014 o rată medie a inflației de 1,4% pe ultimele 12 luni, exprimată în funcție de indicele mediu armonizat al prețurilor de consum, potrivit datelor publicate joi de Biroul European de Statistică Eurostat. Din toată Uniunea Europeană, scumpiri mai mari decât în România au fost înregistrate numai în Austria (1,6%), în Finlanda (1,5%) și Estonia (1,5%). Ținta Guvernului Ponta? Să aducă la sapă de lemn fiecare român al țării, exceptând corupții care îl înconjoară și care fură cât pot de mult.
România a avut a treia cea mai mare rată anuală a inflației din UE, de 1,5%, potrivit informațiilor Eurostat. Rate mai mari decât ale României au înregistrat Marea Britanie (1,9%) și Austria (1,7%). La nivelul întregii Uniuni Europene, în iulie 2014, rata anuală a inflației a fost de 0,6%, iar în zona euro de 0,4%.
Nici investitorii străini nu mai vor să vină într-o țară guvernată de azi pe mâine, așa cum face Ponta. Investițiile străinilor în România sunt cu peste o zecime mai mici în primul semestru din acest an, față de aceeași perioadă a anului trecut. Volumul investițiilor străine directe (ISD) s-a ridicat la 1,2 miliarde euro în primele 6 luni din acest an.
Cine are de pierdut? Românii fără locuri de muncă. Avem nevoie de o creștere economică accelerată pentru a recupera decalajul de nivel de trai față de media europeană. Avem nevoie de capitalul străin ca de aer, în condițiile în care investițiile publice sunt tăiate de Ponta continuu.
Cauza? Guvernarea haotică, fără țintă exactă, guvernarea cu singurul scop de a câștiga alegerile, numeroasele modificări de fiscalitate – 36 de taxe noi și impozite majorate – operate pe genunchi de Executivul condus de Ponta asupra Codului fiscal și Codului de procedură fiscală de când este la guvernare, majorările fără noimă ale taxelor și impozitelor, măsurile de diminuare a poverii fiscale care vor fi luate la sfântu-așteaptă, precum reducerea CAS. Pe scurt, risc fiscal și politic.
Riscul politic este un obstacol major pentru creșterea economică și pentru investitorii străini care vizează țările în dezvoltare, ca destinație a investițiilor. Riscul politic și instabilitatea macroeconomică au fost cele mai mari obstacole invocate de investitori în raportul World Investment and Political Risk, realizat de Multilateral Investment Guarantee Agency (MIGA) în anul 2014. În topul celor mai mari riscuri politice, investitorii plasează încălcarea contractelor și modificările nefavorabile ale reglementărilor, adică ceea ce face continuu Ponta de când este la guvernare.
Statele sunt mai vulnerabile din punct de vedere economic de-a lungul și în perioada următoare alegerilor electorale. România traversează tocmai această perioadă vulnerabilă. O criză la nivel politic generează instabilitate, ceea ce afectează în mod direct climatul investițional și, prin urmare, investitorii străini.
Încrederea în politicieni a scăzut semnificativ de la începutul crizei economice până în prezent. Raportul Competitivității Globale analizează modul în care cetățenii apreciază standardele etice ale politicienilor pe o scară de la 1 (nivel extrem de scăzut) la 7 (nivel extrem de indicat). În România, încrederea în politicieni este extrem de scăzută, de numai 1,8 în anul 2013. Locul tot mai slab pe care România îl ocupă în clasamentul mondial arată că alte țări ne-au luat-o cu mult înainte.
Guvernarea Ponta a avut impact negativ direct asupra mediului de afaceri. Nici măcar îmbunătățirea condițiilor economice începând cu anul 2011 nu a reușit să schimbe percepția investitorilor.
Cu Ponta la guvernare, ne ratăm pe zi ce trece șansa de a atrage investitorii străini și de a performa în competiția mondială. ACL înțelege că România are nevoie de un mediu de afaceri stabil, predictibil și favorabil investițiilor. Prima măsură a ACL va fi diminuarea poverii fiscale. Vom asigura predictibilitatea fiscală și vom simplifica procedurile birocratice. România va deveni un loc în care oricine își va dori să facă afaceri.
„Ponta a mințit și a transformat Guvernul în Oficiul de complicat afaceri simple”
Creșterea economică încetinește și investițiile străine scad cu 10% în prima jumătate a acestui an pentru că Ponta a transformat Guvernul în Oficiul de complicat afaceri simple.
## Aduc 5 argumente în acest sens:
1. Ponta a mințit când a promis reducerea CAS. Fapte, nu vorbe: Ponta a operat câte două modificări fiscale pe lună pe genunchi și a introdus 36 de taxe noi și impozite majorate, complicând o fiscalitate și așa mult prea alambicată și neprietenoasă. Ponta a introdus taxe exotice, cum e taxa pe stâlp sau pe combustibil, din disperarea dată de incapacitatea de a guverna și de a stimula investițiile. Supraacciza de 7 eurocenți la carburant a tăiat consumul tuturor românilor și al agenților economici. Fiscalitatea ar trebui gândită și reglementată un an întreg, cu consultări tehnice detaliate, după care anunți modificările cel mult o dată la doi ani. Anunțul noilor reglementări se face din timp, cu termene clare de aplicare la decalaj de un an de la data anunțului. ACL cere note de fundamentare serioase și încetarea practicii PSD de a mai taxa orbește, fără noimă. Asta înseamnă o fiscalitate simplă, predictibilă și sănătoasă.
2. Ponta a mințit când a promis un milion de noi locuri de muncă și 10 miliarde de euro investiții. Pentru a crea locuri de muncă noi ai nevoie de planuri de afaceri sănătoase. Nu poți face în România niciun plan de afaceri la viteza cu care se modifică haotic reglementările și se revine la reveniri cu viteza supersonicului. Tăierea masivă a investițiilor publice și căderea investițiilor străine au dus la reducerea nivelului de trai și la pierderea a mii de locuri de muncă, dar au dus și la cablarea și alimentarea masivă a baronilor locali la bugetul public.
3. Ponta a mințit când a promis repararea greșelilor trecutului. Rezistența statului la introducerea de metode moderne și eficiente de comunicare cu agenții economici și cu cetățeanul este feroce, târându-i de la un ghișeu la altul, adeseori chiar în cadrul aceleiași instituții, în locul transmiterii electronice a informațiilor. Sunt exemple absurde în care ANAF solicită un certificat fiscal emis tot de ANAF, pe care agentul economic este obligat să scrie „conform cu originalul” și să semneze. ACL cere trecerea rapidă la e-guvernare folosind fondurile europene alocate pentru 2014–2020. Vietnamul deja o face.
4. Ponta a mințit când a promis o Românie performantă. Modul în care se elaborează și se modifică legile de către PSD deformează concurența liberă. Sunt favorizate grupurile prietene PSD. De exemplu, Legea salubrității, care creează și certifică exclusivități mafiote sau fondurile alocate mediului, reglementarea activității trădărilor cu cereale, cu carne sau cu lemn, în detrimentul producătorilor români și al consumatorilor. Creșterea evaziunii fiscale la cote record sub guvernarea PSD omoară afacerile curate prin două căi: pe de-o parte, prin presiunea directă a prețurilor evazioniștilor care nu-și plătesc obligațiile la stat, iar, pe de altă parte, sub presiunea neîncasării banilor la buget, statul lui Ponta comite abuzuri și trimite disperat controale la agenții economici corecți. ACL cere urgentarea reformei ANAF.
5. Ponta a mințit când a promis respect și mândrie românilor. Dacă statul are de plătit o datorie unui agent economic de care depind salariile oamenilor, întârzierile nu sunt penalizate. În schimb, când agentul economic întârzie plata obligațiilor către stat, penalitățile curg imediat. ACL cere tratament egal între stat și contribuabil.
*
„PSD vrea să transforme România într-un bazar politic. Ponta cu întregul său Guvern să-și dea demisia, așa cum au făcut și frații lui francezi!”
PSD vrea să transforme România într-un bazar politic, după ce cartelul corupției PSD a transformat România într-un bazar economic. Goana PSD după primarii PDL și PNL denotă disperarea pierderii alegerilor prezidențiale din toamnă în fața lui Iohannis.
Cum crede PSD că ar putea câștiga? Prin furt, prin șpagă publică. Mituiesc primarii, mituiesc votanții, totul din banul public.
De ce această disperare a PSD? Pentru că alianța dreptei unite, ACL, are vreo 1.600 de primari, iar alianța stângii unite, USD, doar vreo 1.300 de primari. Așadar, PSD a transmis o comandă de la nivel central pentru racolarea a 10 primari în medie pe filială județeană. Nu prea le-a ieșit, căci mulți au caracter, mulți au minte și știu că li se promit bani pe care țara nu-i are, iar legea sancționează traseismul politic cu pierderea mandatului la nivel local. Până la sfârșitul lunii august, Ponta și Dragnea vor să vină cu o ordonanță de guvern care să devină lege cu aplicare pe un termen de 15 zile. Asta da lege tipică sforarilor și cumetriilor PSD, pe scurt mafiei politice!
Cum procedează PSD? Cu amenințări că primarii noștri nu vor primi bani pentru proiectele locale de investiții.
Condiționează alocările de la bugetul central pentru nevoile locale de dezvoltare cu trădarea partidelor cu care au câștigat alegerile și trecerea la USD!
PSD ne amenință primarii cu controale abuzive și cu acuzații false. Ponta e mai rău decât Năstase. De exemplu, în epoca Năstase, primarul din Satu Mare, Horia Anderco, a fost reținut nedrept la închisoare. Și-a câștigat dreptatea după ani de zile la CEDO.
Problema de fond rămâne: centralizarea finanțărilor locale în România și politizarea lor până la furtul primarilor și al voturilor. Soluția susținută de ACL este descentralizarea și depolitizarea lor.
Presiunile PSD fără precedent și forțarea primarilor la gesturi imorale pun grav sub semnul întrebării democrația în România. Amenințările PSD merg mână în mână cu presa îngenuncheată, cu sărăcia și cu hoția. ACL va sesiza Avocatul Poporului cu privire la ordonanța de urgență a guvernului și, dacă devine lege, Curtea Constituțională.
Încrederea din ce în ce mai mică în Guvernul Ponta impune demisia lui, așa cum au făcut și frații lor francezi.
*
„Schimbarea schimbării: tânărul și neliniștitul ministru Florin Jianu schimbă legile an de an. Haos privind structurile IMM și ale Mediului de Afaceri din Guvern”
Instabilitatea legislației este dublată de instabilitatea instituțională și strategică. Ca la români, la nimeni! An de an se schimbă legile și se complică afacerile simple. Organizarea și funcționarea Departamentului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism au fost modificate prin Hotărârea nr. 430/2013. A urmat apoi schimbarea schimbării: Hotărârea nr. 547/2014 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 430/2013 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism.
În baza HG nr. 547/2014, elaborată în mare grabă pe genunchi, urmează a fi desființate, la comandă politică, cu
data de 1 septembrie, direcțiile fundamentale ale IMM și Mediului de Afaceri din cadrul Departamentului pentru IMM, Mediul de Afaceri și Turism. Rezultatul e un haos total.
În repetate rânduri, reprezentanții Comisiei Europene, Băncii Mondiale, FMI și OCDE au solicitat consolidarea și diversificarea acestor direcții. PSD, din păcate, acționează exact pe dos, neînțelegând câtuși de puțin importanța majoră pe care acestea le au pentru economia țării.
Direcțiile care au existat permanent sunt acum desființate și înlocuite cu servicii, birouri și compartimente. Personalul cu expertiză reală în domeniu este schimbat politic, discreditat, umilit și obligat să accepte funcții de execuție penibile sau să plece în 30 de zile. Numărul personalului instituției rămâne însă neschimbat, așadar nu e vorba de eficientizarea activității instituției, ci de politizare până la ștrangulare.
Bugetul alocat IMM-urilor a fost tăiat cu peste un sfert în anul 2014 față de anul 2013, profesioniștii pleacă, dar personalul politic și instabilitatea instituțională rezistă. PSD nu știe cum se creează locurile de muncă și nici nu înțelege nevoile IMM-urilor.
*
„Un salariat ASF este plătit de 7 ori mai mult decât salariul mediu brut pe economie într-o lună”
Marea familie politică PSD de la ASF și-a acordat și în luna august prime speciale pentru un colectiv sârguincios și al treisprezecelea salariu pentru toți angajații. S-a ales praful de promisiunea președintelui Mișu Negrițoiu, din prima sa conferință de presă, din data de 9 mai, după preluarea șefiei ASF: „Autoritatea va intra într-un proces de realiniere și ajustare, în urma căruia numărul personalului va fi revizuit și se vor face reduceri masive de cheltuieli cu personalul, în următoarele 3-6-9 luni (...) Cu privire la sporuri și prime, au fost blocate toate sporurile și primele până la o revedere în cadrul aceluiași proces de reevaluare. Cred că va trebui să instituim numai o primă de performanță pe baza evaluării anuale a întregului personal, și probabil nu mai mult de un salariu, și va trebui să avem prime excepționale pentru rezultate deosebite pe proiecte individuale.”
România își permite taxe și tarife aplicate firmelor de pe piețele financiare care să susțină salarii medii de 7 ori mai mari decât salariul brut pe economie pentru cei aproape 600 de salariați ai Autorității de Supraveghere Financiară. E vorba despre circa 203 mii lei pe an sau 17 mii lei pe lună, dacă raportăm cheltuielile cu personalul realizate în anul 2013 la numărul de angajați, așadar în jur de 4.000 de euro pe lună în medie pentru un salariat ASF.
Instituția omoloagă din Polonia își permite acest nivel salarial doar pentru președintele KNF. Președintele ASF din România are un salariu de 3 ori mai mare. În schimb, KNF Polonia supraveghează o piață de peste 10 ori mai mare decât cea românească și are mai puțini membri executivi decât ASF România. La noi ca la nimeni: unul din patru angajați ai ASF este persoană cu funcție de conducere.
După abuzurile sesizate de DNA la nivelul ultimei conduceri a ASF, ni s-a promis restructurare, profesionalizare și eficiență. Am avut în schimb două numiri neconstituționale în fruntea acestei instituții (V. Ciorbea și M. Sârbu – sesizările au fost făcute la CCR de către PDL), prime și compensații aiuritoare. Cei care decid să părăsească benevol instituția până pe data de 19 august beneficiază de 12 salarii brute lunare compensatorii, fără nicio justificare.
Cine plătește? Noi toți. ASF nu este o instituție bugetară, dar se finanțează din taxele și tarifele aplicate firmelor. Salariile, primele și alte venituri colaterale ale ASF se susțin din aceste taxe și tarife plătite tot de către români, de către cei care consumă servicii financiare de asigurări, pensii private sau investiții de capital, dar și alte servicii sau bunuri care încorporează inevitabil aceste costuri.
Ce spune Mișu Negrițoiu pe 31 iulie 2014? „Avem deja două proiecte, două colective care au muncit foarte bine și foarte serios, după cum știți. Spre exemplu: raportul pe care l-am prezentat la Parlament și pe care l-am afișat și pe site este făcut de un colectiv sârguincios, care a muncit în două săptămâni și a făcut o lucrare remarcabilă și cred că ei merită o primă. Și o să mai dăm și alte exemple. Pur și simplu, proiecte de impact pentru organizație. Noi avem atâtea proiecte acum și sunt atâtea lucruri de transformat, că vreau să mobilizez colectivul, ca să se angajeze la aceste proiecte.”
Ce spune ASF? „Vor avea primă de performanță toți cei care își vor depăși obiectivele profesionale potrivit atribuțiilor curente. Consiliul ASF a stabilit primele de performanță pe baza evaluărilor anuale și prime speciale pentru proiecte deosebite. Scopul este stimularea angajaților la performanțe superioare, stimularea inițiativei, a realizărilor profesionale și îmbunătățirea activității ASF. Este un proces de aliniere la practica celorlalți angajatori, pentru a crește interesul față de ASF al specialiștilor de valoare _._ ”
Nu mai bine îi aducem pe polonezi? Pentru că sunt de zeci de ori mai eficienți și de 3 ori mai ieftini? Avem alternativa limitării politizării și a profesionalizării urgente a ASF, a unui plan de acțiune ferm asumat cu obiective și termene.
*
„PSD Negrești-Oaș a premiat meritele lui Dragnea pentru a fi condus județul Teleorman într-o lucie sărăcie, cea mai aspră din țară”
Presa sătmăreană scrisă este în totalitate îngenuncheată de PSD. La voi în județ cum e? În Satu Mare, instituțiile publice cumpără din bani publici spații editoriale cu argumentul de fațadă că trebuie să informeze cetățenii, dar, în realitate, se face o asiduă campanie electorală pentru actuala putere și este criticată fără noimă opoziția. Minciuna este la ordinea zilei. Adevărul este ascuns sub o campanie nemernică a PSD. Drepturile la replică ale opoziției nu sunt publicate, deși legea o impune. Conferințele de presă ale ACL sunt boicotate mediatic în Satu Mare sau bagatelizate. Zero transparență a informațiilor publice pe site-urile instituțiilor controlate de PSD, opacitate totală la alocările banilor din taxele românilor, zero răspuns la sesizarea legală pe care am depus-o la primăria din Negrești-Oaș, dar citim cum taxele oșenilor din bugetul local au fost folosite de vicepremierul Dragnea (decorat „cetățean de onoare” ieri, deși cu toții știm că singurul lui interes sunt afacerile personale din zonă) pentru a înmâna premiile cuvenite tinerilor și vârstnicilor conform legii. Primărița PSD din Negrești-Oaș a premiat meritele lui Dragnea pentru a fi condus județul Teleorman într-o lucie sărăcie, cea mai aspră din țară, iar presa sătmăreană este în extaz. Așadar, campania PSD se duce pe banii românilor. Presa locală scrisă este plătită cu bani publici și cu banii furați tot de la români de către mafia PSD. Chem românii la rațiune și la obiectivitate, la adevăr și la sancționarea
propagandei PSD pe banii publici, dar și să urmărească mult mai atent adevărul și pluralitatea opiniilor pe portalurile media on-line, mult mai echilibrate.
Vă mai amintiți, dragi români, dragi sătmăreni, de epoca Adrian Năstase – Valer Marian? Amenințări, presă îngenuncheată, sărăcie, hoție, oameni condamnați pe nedrept la închisoare, așa cum s-a întâmplat cu primarul Anderco, care a câștigat procesul la CEDO! Nu uitați ce vă spun acum: epoca pupilelor Victor Ponta – Mircea Govor este mult mai rea decât Năstase – Marian. Priviți în jur!
*
„Catastrofa execuției bugetare a Guvernului Ponta la 7 luni” Guvernul Ponta este pe zi ce trece și mai ineficient, și mai incapabil. Recesiunea tehnică este rezultatul proastei execuții bugetare. Economia țării se duce de râpă. Investițiile se reduc fulgerător, încasările se străduiesc să scoată capul la suprafață, iar sumele primite de la UE scad vertiginos. O țară fără investiții este ca o barcă fără vâsle. Cu o asemenea conducere, impactul cu icebergul este inevitabil. Fără investiții și fonduri europene, România nu-și poate permite măcar să se gândească la o creștere economică, care să dea șansa românului la o viață decentă. Execuția bugetară este doar vârful vizibil al icebergului incompetenței socialiștilor. Din păcate, ceea ce nu putem vedea sunt tocmai sumele colosale care se dau pe semnătura ministrului Dragnea pentru a mitui aleșii locali (tabelul 1).
Investițiile s-au redus cu peste 26% în primul semestru din acest an, față de aceeași perioadă a anului trecut. Este rezultatul instabilității politice și al fricii investitorilor străini de a face un pas spre România. Instabilitatea climatului politic dictează sumele (ne)investite.
Sumele primite de la UE sunt cu aproape 11% mai mici decât cele încasate în primele 7 luni ale anului trecut, dovada incapacității mafiei Ponta de a face utile sumele primite cu scopul de a accelera motorul României. Tot ceea ce face Ponta este să îl ambaleze cu minciuni și promisiuni rămase în aer până la calarea acestuia.
Veniturile din impozitul pe salarii și venituri tot neperformante au crescut cu doar 1,5% în primul semestru din acest an, față de aceeași perioadă a anului anterior. Un eșec declarat.
Veniturile nefiscale au scăzut cu 3,4% în aceeași perioadă. Acestea sunt venituri care ar trebui să provină de la regiile publice, societățile naționale autonome, instituțiile publice, din amenzi și comisioane sau din valorificarea bunurilor confiscate.
Veniturile din TVA sunt cu doar 2,2% mai mari decât anul trecut. Rușinos este că Guvernul nu reușește să capteze prin TVA la bugetul statului majorarea consumului, exact factorul care a condus la creșterea economică.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 4%. Concret, au crescut achizițiile făcute de conducerea țării pe banii românilor, cel mai probabil bani folosiți pentru campania electorală. Îi puteți găsi în buzunarele politicienilor.
Cheltuielile de personal au crescut cu 3,3% în primele luni din acest an, față de aceeași perioadă a anului trecut, adică ineficiența instituțiilor publice a crescut cu 3,3% în primele 7 luni din acest an, față de aceeași perioadă a anului trecut.
Tabel 1. Execuția bugetară 1 ianuarie–31 iulie 2014
|||ian.–iul. 2014<br>față de<br>ian.–iul. 2013<br>%|ian.–iul. 2014<br>% PIB|ian.–iul. 2014<br>mld. lei|2013<br>% PIB|2013<br>mld. lei|
|---|---|---|---|---|---|---|
|**1.**|**Venituri bugetare totale**|**+4,1%**|**18,3**|**120,9**|**18,5**|**116,12**|
||CAS|+5,7%|5|33|5|31,27|
||TVA|+2,2%|4,4|29,36|4,6|28,71|
||Venituri nefiscale|-3,4%|1,6|10,6|1,7|11|
||Impozitpe salariiși venituri|1,5%|2|13,4|2,1|13,2|
||Accize|+10,6%|2|13,3|1,9|12|
||Impozitpeprofit|+11,2%|1,3|8,6|1,2|7,7|
||Sumeprimite de la UE|-10,4%|0,5|3,5|0,6|3,9|
|**2.**|**Cheltuieli bugetare totale**|**-0,2%**|**18,4**|**121,9**|**19,4**|**122,1**|
||Asistență socială|+3,5%|6,2|41|6,3|39|
||Cheltuieli depersonal|+3,3%|4,3|28,2|4,3|27,3|
||Cheltuieli cu bunuriși servicii|+4%|3,1|20,5|3,1|19,7|
||Cheltuieli de investiții|-26,3%|1,8|11,8|2,4|14,9|
||Cheltuieli cu dobânzile|-3,1%|1,1|7,3|1,2|7,5|
|**3.**|**Deficit bugetar**|**-83,2%**|**-0,15**|**-1**|**-0,96**|**-6**|
*
„PSD a distrus orașele Râmnicu Vâlcea și Drobeta-Turnu Severin prin falimentarea Oltchim și RAAN”
Proteste, nemulțumiri, șomaj și teroare. Incompetența și interesele Guvernului Ponta sunt mai presus de orice și, bineînțeles, mai presus de interesele românilor cu drag de muncă.
Cazuri concrete: Oltchim și Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN), două orașe distruse de PSD: Râmnicu Vâlcea și Turnu Severin, categorii profesionale întregi pierdute. În loc de soluții economice, PSD ne oferă zi de zi circ, minciuni și falimente.
Oltchim se află în insolvență din ianuarie 2013. Combinatul a înregistrat pierderi de aproape 570 milioane de lei în anul 2012, de două ori mai mari decât în anul 2011, în timpul guvernării PDL. Combinatul Oltchim nu și-a mai achitat taxele și impozitele la bugetul local de la jumătatea anului 2012, devenind unul dintre cei mai mari datornici la bugetul local ai municipiului Râmnicu Vâlcea. Mai mult decât atât, Guvernul aruncă în șomaj aproape 1.000 de salariați de la Oltchim. Ei au dreptul să primească, conform contractului colectiv de muncă, între 6 și 18 salarii compensatorii, în funcție de vechimea în muncă. Această decizie a fost luată fără consultarea sindicatelor și fără existența unui plan aprobat de reorganizare. Concedierile colective sunt semn clar de intrare în faliment, nu de relansare. Premierul Victor Ponta declara clar și răspicat la 1 octombrie 2012 că „Guvernul își asumă responsabilitatea pentru repornirea activității la Oltchim, salvarea locurilor de muncă și pregătirea în condiții mult diferite și mult îmbunătățite a unei noi proceduri de privatizare”. De atunci, Ponta duce cu zăhărelul angajații Oltchim și, practic, nu face nimic.
Eșecul privatizării Oltchim pare fără sfârșit, nici măcar o ofertă depusă pentru combinatul din Râmnicu Vâlcea până la finalul termenului-limită, 6 iunie 2014. Pentru actualul ministru al economiei, Constantin Niță, acest lucru nu pare a fi o problemă: „Dacă privatizarea nu reușește pe 6 iunie, vom
reuși altă dată”, a declarat acesta, în cadrul conferinței Energy Investors Summit. Termenul anterior de depunere a ofertelor a fost 28 martie, însă atunci niciun investitor nu s-a angajat să cumpere acțiunile deținute de Oltchim SA la Oltchim SPV. La sfârșitul lunii ianuarie 2014 a mai avut loc o amânare a depunerii de oferte.
Nici la RAAN situația nu este mai roz. RAAN se află în insolvență din septembrie 2013. La momentul intrării în insolvență, nivelul total al datoriilor era de 680 de milioane de lei, iar în perioada insolvenței s-au mai acumulat datorii suplimentare de 70 de milioane de lei, în condițiile în care cifra de afaceri a companiei a fost de 400 de milioane de lei în anul 2013. Și mai revoltător este faptul că Ponta aruncă în stradă 300 de angajați ai regiei. Salariații au reclamat că dificultățile financiare ale regiei sunt cauzate, în principal, de faptul că Guvernul nu a achitat apa grea produsă pe platforma Romag Prod, încă din a doua parte a anului trecut. Valoarea datoriei se ridică la 370 de milioane de lei.
În cadrul unei ședințe a Consiliului de administrație, Gheorghe Dulcea, directorul general al RAAN, a declarat că închiderea combinatului va avea loc anul acesta. Motivul? Lipsa de interes a Guvernului pentru continuarea construcției reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, care depind de apa grea de la RAAN. Dacă nu se realizează investiții în cele două reactoare, statul român nu mai are nevoie nici de apa grea și nici de funcționarea combinatului chimic.
Cele două sucursale ale RAAN, aflate pe teritoriul județului Mehedinți, constituie nu numai adevărate perle ale industriei mehedințene, ci și cele mai importante societăți care absorb forța de muncă locală. În afară de angajații de la apă grea și termocentrală, în jurul acestor două obiective trăiesc alte câteva zeci de firme care sunt furnizori de bunuri și servicii, firme care și ele au angajați. Efectul social al unei posibile închideri a combinatului ar fi o reacție în lanț, pentru că ar putea lăsa fără locuri de muncă mult mai mulți angajați
în afară de cei care lucrează efectiv la Romag Prod și Romag Termo.
Bice peste bice pe spinarea românilor care vor să muncească, minciuni peste minciuni. Ponta și Guvernul său falimentar au oferit doar circ și minciuni, în loc de soluții economice pentru două regiuni, altă dată competitive economic. De doi ani de când e PSD la guvernare, Ponta nu a făcut nimic, dar absolut nimic, pentru a salva românii din Vâlcea și Mehedinți. Ponta nu a făcut nimic pentru a le da șansa la o viață decentă, la reconversie profesională și locuri de muncă alternative.
„Una din zece firme active a fost reparată de Guvernul PSD și trimisă în comă sau direct la cimitir”
În anul 2014 au murit peste 70 de mii de firme la care se adaugă alte peste 15 mii de societăți intrate în insolvență. Iată dovada eroismului televizat, a costului pomenilor electorale și a delirului de personalitate al premierului Ponta, în care victima predilectă este firma privată, motorul creator de locuri de muncă. Una din zece firme active la începutul acestui an (720 mii de firme active în ianuarie 2014) a fost reparată de Guvernul PSD și trimisă în comă sau direct la cimitir.
Concret, în primele 7 luni ale acestui an avem cadoul macabru al Guvernului Ponta, oglinda recesiunii tehnice în care a aruncat economia: 48.006 firme radiate; 10.695 de firme dizolvate; 9.951 de firme suspendate, la care se adaugă 15.124 de societăți intrate în insolvență.
Dacă nu se reiau urgent investițiile publice în infrastructură și dacă nu va fi asigurată predictibilitatea fiscală, românii își vor căuta un loc de muncă în străinătate, iar bugetul țării va crăpa sub povara pomenilor electorale.
PSD este garanția crizei economice permanentizate. PSD privește firmele doar ca pe vaci de muls taxe și impozite pentru pomeni electorale, dar și ca surse de șpagă.
Alianța Creștin-Liberală este opțiunea fermă pentru viitor. ACL cu Klaus Iohannis înfruntă realitatea, cu ascensiuni și căderi, cu pragmatism, și o face favorabilă. Iohannis a reușit să țină departe șomajul de Sibiu în ultimii 10 ani prin politici active atractive pentru investițiile private. Va reuși să-și impună viziunea și în România cu ACL.
România nu are nevoie de eroism televizat, ci de fapte. PSD aduce șmecheria în fruntea țării. ACL aduce seriozitatea și pune preț pe profitul obținut corect.
„PSD a falsificat raportările legate de competitivitatea României prin Voinea Business Development către Forumul Economic Global”
Creșterea competitivității României cu 17 poziții în lume este doar în capul lui Voinea. Ponta și Voinea merg pe principiul: după noi, potopul! Mediul de afaceri și românii nu au văzut nicio îmbunătățire a competitivității, ci doar creșteri de taxe într-o manieră abuzivă și impredictibilă.
Anual, World Economic Forum realizează un raport privind topul global al competitivității. În ultimul raport, conform datelor, România a urcat 17 poziții. La o privire mai atentă însă, la capitolul parteneri din România apare, surprinzător, firma Voinea Business Development (VBD) Alliance Consulting SRL, respectiv compania la care Liviu Voinea a fost acționar din 2004 până în 2012, momentul în care a devenit secretar de stat la Ministerul de Finanțe.
Cu alte cuvinte, VBD Alliance Consulting SRL este compania care a raportat datele false către World Economic Forum, date în virtutea cărora România a urcat cu 17 locuri în topul global al competitivității. Raportarea a fost făcută de complicele Irina Ion în calitate de coordonator de țară, prin intermediul VBD Alliance Consulting SRL. Domnul Voinea are o legătură mai apropiată cu raportorul României, doamna Irina Ion, aceștia fiind coautori la cartea „The Social Consequences of the Global Economic Crisis in South East Europe”, capitolul intitulat „România: The Need for a New Development Model”, de la pagina 143.
Din 2012 până în prezent, VBD Alliance Consulting a fost condusă tot de el, prin soția lui. Dovada clară stă în declarația de avere. Ca atare, sub presiunea PSD, nu doar INS maschează cifrele oficiale care ascund intrarea României în recesiune tehnică, ci și rapoartele globale care sunt infestate de minciunile PSD-iste. Aceasta este doar una dintre ofrandele aduse PSD-ului pentru numirea lui Voinea la Ministerul Bugetului și ulterior în Consiliul de administrație al BNR.
Compania domnului Voinea a înregistrat pierderi conform declarației fiscale pentru anul 2013 de aproape 90 mii lei, ceva mai mici decât pierderile generate de incompetența sa în bugetul public. Cert este că nu plătește taxe la bugetul de stat pentru falsificarea datelor raportate pentru România, dar are datorii de aproape 190 de mii de lei, conform datelor disponibile pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor Publice. De aici vine, probabil, creșterea competitivității economice a României cu 17 procente în clasamentul global.
Liviu Voinea a cocoșat economia României prin bugetul său taxator, antiinvestiții, anticreștere, până a adus-o în recesiune tehnică, după ce a înregistrat două trimestre consecutive de contracție: răspundere zero. Pardon, catapultat membru în Consiliul de administrație la Banca Națională. Saltul de 17 poziții este practic imposibil. Voinea este ministrul evaziunii record, al accizei la carburant, al taxei pe stâlp și al fiscalității complicate. Deciziile lui au dus la declinul puternic al investițiilor publice și al sumelor europene intrate în bugetul țării în acest an, ambele cu peste 10%. În condițiile în care nu se mai investește, de unde provine această creștere a competitivității, dacă nu din raportări false?
„Taxa pe stâlp trebuie eliminată, nu diminuată”
Pentru introducerea taxei pe stâlp nu a fost realizat niciun studiu de impact. S-a dovedit eroarea lui Ponta–Voinea care a blocat investițiile și care a generat pierderi. Recesiunea tehnică este efectul direct al incompetenței lui Ponta și al taxei pe stâlp. Nici noul nivel al impozitului anunțat de Ponta nu are vreun studiu de impact și nici vreo fundamentare minimă pentru a stabili nivelul just și baza de impozitare.
Din capitolul „doar în România se poate întâmpla așa ceva”, Ponta declară: „Taxa pe construcții speciale vreau s-o reducem de la 1,5% la 1%”. Eu zic „nu”. Taxa pe stâlp trebuie eliminată complet, nu diminuată. Am depus un proiect de lege în acest sens și cer susținerea Guvernului pentru proiectul de lege înaintat. Impozitul pe construcții speciale nu se regăsește în legislația fiscală a niciunui alt stat membru al UE. Nicio țară europeană nu și-a extins baza de impozitare așa cum a făcut-o România în ultimii ani.
Adevărul e că impozitul pe construcții speciale generează șomaj și inflație: 63% din întreprinderile mici și mijlocii, respectiv ONG-urile chestionate de CNIPMMR, consideră că
șomajul va crește, iar 80% se așteaptă la un efect negativ al acestui impozit. Prognozele se adeveresc: impozitul pe stâlp a contribuit direct la intrarea economiei românești în recesiune. Iată cum:
Impozitul pe stâlp are un impact negativ ridicat asupra întreprinderilor. Impozitul pe construcții speciale îndepărtează investitorii străini, implicit investițiile străine scad. Economia riscă să nu mai beneficieze de investiții de 1,2 miliarde de lei, de aproximativ trei ori mai mult decât încasările estimate de Ministerul de Finanțe prin aplicarea taxei pentru construcții speciale.
Companiile din domeniul energiei, extracției de petrol și gaze, mineritului și telecomunicațiilor ajung în pragul falimentului din cauza taxei pe stâlp, având în vedere ponderea ridicată a construcțiilor speciale pe care le dețin. Cazuri concrete: Nuclearelectrica a estimat că impozitul pe construcții speciale datorat în anul 2014 se ridică la 22 de milioane de euro. Astfel, rezultatul financiar al companiei a fost negativ, chiar în perioada în care eforturile societății sunt direcționate către creșterea susținută a indicatorilor financiari, în vederea listării la Bursa de Valori București. Enel estimează că va avea de plătit între 10 și 15 milioane de euro pentru taxa pe construcții speciale, în timp de Hidroelectrica va datora 40 de milioane de euro.
Agricultura nu scapă nici ea nepăgubită. Taxa pe stâlp mai mult pedepsește decât răsplătește acest sector, care a contribuit semnificativ la creșterea PIB în anul 2013. Impactul negativ va fi reflectat asupra următoarelor construcții speciale din agricultură: sisteme de irigații, grajduri pentru animale, silozuri, magazii, depozite, pătule pentru păstrat porumbul, gropi din beton pentru păstrat porumbul, drumuri de acces betonate pentru acces la animale, dale din beton pentru acces la pășune.
Impozitul pe construcțiile speciale determină majorări ale tarifelor pentru călătoria cu metroul. Compania Metrorex – SA a evaluat deja la 50 de milioane de lei sumele pe care trebuie să le plătească la bugetul de stat, ca urmare a implementării acestei noi taxe. Astfel, Compania Metrorex – SA a solicitat deja Ministerului Transporturilor aprobarea majorării tarifelor pentru călătoria cu metroul. Se anticipează, astfel, majorări de tarife cu procente care variază între 25 și 33%.
Impozitul pe construcțiile speciale conduce la închiderea activităților economice și la o povară suplimentară asupra bugetului statului. De pildă, România produce țiței folosind multe sonde cu zăcăminte aproape epuizate. Cu impozitul de 1% pe sondă, extragerea de țiței nu va mai fi profitabilă, prin urmare sondele vor fi închise. Potrivit acordului încheiat de România cu Petrom în timpul privatizării, toate cheltuielile cu decontaminarea zonelor este suportată de statul român.
În urma argumentelor prezentate, ACL cere eliminarea completă a taxei pe stâlp, și nu doar diminuarea acesteia. Cer susținerea Guvernului pentru proiectul de lege înaintat în acest sens de mine. Guvernul „taxează tot ce prinde” trebuie oprit. Trebuie creat un mediu de afaceri tentant pentru investitori. Trebuie susținută economia României prin programe de relaxare fiscală, și nu prin aplicare de noi taxe și impozite majorate. Două trimestre de recesiune tehnică consecutive sunt argument suficient care să fie suport pentru eliminarea taxei aplicate construcțiilor speciale, dar și pentru celelalte 36 de taxe și de impozite noi sau majorate introduse de Guvernul Ponta.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.