Marius Constantin Budăi

„De ce era nevoie de actualizarea Legii insolvenței?”

Noua Lege a insolvenței va pune capăt acelora care aveau datorii uriașe la stat, dar care foloseau insolvențele succesive pentru amânarea și tergiversarea achitării obligațiilor către stat.

De asemenea, elimină avantajul neconcurențial pe care îl avea o firmă în insolvență care nu își achita datoriile către stat față de celelalte firme care își plăteau la zi obligațiile către ANAF.

Aveam nevoie de o actualizare a Legii insolvenței pentru eficientizarea procedurilor de insolvență și pentru îmbunătățirea protecției drepturilor creditorilor.

Modificările aduse de Guvern săptămâna trecută, care vor intra în dezbaterea Parlamentului în cel mai scurt timp, contribuie în mod substanțial la îmbunătățirea climatului de afaceri, creând, astfel, premisele pentru redresarea afacerilor viabile și pentru recuperarea mai rapidă a creanțelor, inclusiv a celor bugetare, fiind în concordanță atât cu interesul bugetar, cât și cu interesul financiar al întreprinzătorilor care au contracte cu firme intrate în insolvență.

În primul rând, prin noile reglementări se va pune capăt insolvențelor succesive cu scopul de a eluda plata obligațiilor către parteneri și bugetul de stat.

În al doilea rând, se elimină avantajul neconcurențial al unei companii care nu își achită datoriile către parteneri sau către stat, comparativ cu alte firme care plătesc datoriile la zi.

În al treilea rând, este vorba de salvarea locurilor de muncă ale firmelor aflate în insolvență în care nu se iau măsuri pentru redresarea societății. În prezent sunt peste 28.000 de societăți comerciale sub incidența Legii insolvenței.

Modificările principale se referă la procedura de insolvență, care poate fi deschisă doar de companiile ale căror datorii către stat sunt mai mici de 50% din valoarea

totală a datoriilor. Astfel se limitează deci folosirea abuzivă a acestei proceduri.

De asemenea, a fost introdusă interdicția ca administratorul sau lichidatorul unui firme în insolvență să aibă aceeași funcție la o altă firmă în insolvență care are de recuperat o datorie de la prima.

În același timp, apar noi obligații ale administratorului sau lichidatorului de a cuprinde mai multe informații care să asigure transparența în conduita sa față de stat, respectiv informații despre obligațiile fiscale, despre actualizarea autorizațiilor de funcționare, despre controalele organelor de control și despre onorariul administratorului judiciar.

Totodată, se poate realiza conversia datoriilor către buget în acțiuni, la valoarea reală și în anumite condiții, pentru a evita intrarea iminentă în faliment a multor societăți cu potențial de viabilizare și cu consecințe grave în plan economic și social.

Așadar, în urma aprobării de către Guvern a unui nou act normativ în domeniul insolvenței, vom avea parte în următoarea perioadă de o îmbunătățire a mediului de afaceri, dar și de o creștere a nivelului de colectare a veniturilor bugetare.