Lucian Riviș-Tipei

„De ce este _prudența_ cuvântul-cheie al Europei de azi” Trăim o perioadă în care niciun investitor, fie el public sau privat, nu își mai permite să se raporteze liber la previziuni pe termen lung privind evoluția economiei internaționale. În comportamentul marilor corporații, ca și în abordarea guvernelor din lumea întreagă, cuvântul de ordine este prudența.

Iată că Europa se reunește în jurul unui curent comun, acceptat de statele membre europene, promovat dincolo de continent, spre Statele Unite ale Americii sau Asia. Pentru România, subsumarea principiilor economice cuprinse de-a lungul timpului în rezoluțiile Parlamentului European și, recent, în Planul adoptat de Consiliul European a venit firesc. Guvernată de un Cabinet prudent, exemplul României devine o piesă potrivită în puzzle-ul european.

Fac apel, în continuare, la cifre – de altfel, singurii indicatori obiectivi, capabili să convingă și scepticii cu privire la evoluțiile pozitive ale României, în contextul internațional care generează mai degrabă pesimism.

România a avut un an 2011 bun, chiar peste așteptări în ce privește țintele economice ce trebuiau atinse. Deficitul bugetar, inflația, creșterea economică, nivelul datoriei publice scăzut – sunt toate în cotele prevăzute inițial. În luna septembrie, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanțe, veniturile la bugetul general consolidat au fost cu 7,6% mai mari decât în septembrie 2010, în timp ce cheltuielile au scăzut în aceeași perioadă cu 3,8%, evoluție care a determinat o scădere cu 70% a deficitului bugetar. Veniturile bugetare cresc continuu de 16 luni. Ce validează aceste cifre? Faptul că au crescut veniturile din TVA cu 25,4% de la începutul anului demonstrează că măsurile asumate de Guvernul Boc produc efectele anticipate. Aceeași confirmare o găsim și în privința încasărilor din impozitul pe venit, pe profit, din contribuțiile de asigurări – toate crescând comparativ cu anul trecut. Politica de cheltuire chibzuită a fondurilor bugetare este și ea validată ca fiind corectă de către ultimele date care relevă că au scăzut cheltuielile de la buget privind personalul, achiziția de bunuri și servicii. Deci ceea ce putea controla direct Guvernul a făcut, asigurând o reducere a cheltuielilor de funcționare a statului.

Ce trebuie făcut mai departe? Să asigurăm continuarea actualelor reforme care, de bine de rău, ne-au adus un an 2011 cu statistici pozitive, și să privim realist mai departe. Realismul exclude populismul și implică, drept obligatorie, prudența de care aminteam mai devreme. 2012 va fi un an de criză și trebuie tratat ca atare, dincolo de „nuanțele” pe care le aduce calendarul electoral în plan intern. Iar realitatea indică faptul că statele din întreaga lume își revizuiesc în scădere prognozele de creștere economică. România nu face excepție, fiind guvernată în acord cu realitatea europeană, după aceleași principii ale corectitudinii și ale simțului de răspundere în fața riscului economic.