„De ce este statul de drept pe agenda politicii strategice a PDL?”
Cu mari costuri politice, PDL a scos România din criza economică. Costurile sociale au fost și ele mari, dar ar fi fost și mai mari dacă nu acționam. Acum, PDL are obligația morală de a scoate România din criza statului de drept. Nu e vorba de incidente minore, izolate, de încălcare a statului de drept, ci de o politică deliberată a USL de a instaura legea junglei și a mafiei USL.
De ce este statul de drept pe agenda politicii strategice a PDL? Pentru că legea aduce bogăție.
Fără lege nu avem economie: nici bani, nici credite, nici firme, nici investiții, nici locuri de muncă. Legea nu doar stabilește aceste reguli. Respectarea legii aduce bani, profesionalism și bunăstare românilor. Or, stat de drept înseamnă că legea și independența justiției care sancționează greșelile se respectă.
Pentru că legea aduce speranță.
Angajamentul dintre guvernanți și români este prea des încălcat. Românii au fost trădați. Cei chemați să facă legi sunt acuzați și condamnați că le încalcă. 36 de parlamentari ai majorității USL au fost condamnați penal sau acuzați și în stare de incompatibilitate în acest mandat: 22 de la PSD și 14 de la PNL. Atacul constant la independența justiției blochează dezvoltarea economică. Milioane de români află zilnic că „săracii infractori” sunt apărați de majoritatea actuală parlamentară.
Pentru că legea impune respectarea drepturilor omului.
Nerespectarea drepturilor omului strangulează potențialul economic al națiunii. Dezvoltare nu înseamnă doar PIB. Dezvoltare înseamnă respectarea drepturilor la hrană, educație, sănătate, presă liberă și corectă, libertate de exprimare a opiniei. Milioane de români tot aud că fondurile sunt insuficiente pentru educație, sănătate, drumuri sau locuri de muncă, dar cresc bugetele și privilegiile politicienilor.
România se dezvoltă mai încet pentru că nu respectă drepturile omului.
Pentru că legea aduce stabilitate, transparență și bună guvernare.
Schimbarea regulilor prea des omoară afacerile și locurile de muncă. România este zilnic zguduită de minciună, promisiuni neonorate, de ceartă, de dezbinare, de modificarea repetată a legilor după bunul-plac. Mai nou, legile importante se schimbă noaptea, sub clar de lună, așa cum s-a întâmplat în cazul tentativelor de modificare a Codului penal. Nu poți vorbi de stabilitate când tai din pix datoriile Rompetrol către statul român, neîncasate de 10 ani, de aproape jumătate de miliard de dolari. În schimb, compensează bugetul public cu noi taxe.
Criza statului de drept în România.
Mulțumesc militanților PDL și românilor pentru că au răspuns pozitiv la mitingul nostru pentru apărarea statului de drept! Asta înseamnă opoziție adevărată!
Mulțumesc pentru că vă pasă! Vă pasă de ceea ce se întâmplă în țara asta, cu viitorul copiilor noștri!
Mulțumesc pentru că nu ați rămas indiferenți la înlocuirea statului de drept cu legea junglei PSD și PNL!
Ponta este noul comunist. Și-a tras repede doi de „escu”: Antonescu și Voiculescu. Alți doi sunt pe banca de rezervă: Iliescu și Oprescu.
Ponta, Antonescu, Oprescu și Voiculescu violează legea în fiecare zi. Cu toții vor să facă o lege pentru aleși și altă lege pentru alegători. Pentru asta fac praf instituțiile românești.
Azi putem întări statul de drept sau putem să îl slăbim tolerând dezmățul electoral, minciuna, corupția și evaziunea. Minciuna, Corupția, Evaziunea sunt dușmanii statului de drept! Din păcate, tocmai Minciuna, Corupția și Evaziunea s-au instalat în fruntea Guvernului.
Cine aruncă România în aer pentru mafia de partid? USL! Cine suspendă o Românie întreagă în vara anului trecut, ca să poată vedea Antonescu cum e o lună la Președinție? USL!
Cine schimbă Codul penal noaptea, precum hoții? USL! Cine plânge în pușcărie? USL!
Cine își schimbă miniștrii ca pe șosete? USL!
Cine pune taxe și pe cloșca cu pui? USL!
Cine minte cum respiră? USL!
Cine ține România într-o ceartă continuă? USL!
Cine are cel mai toxic și murdar Guvern? USL!
Împreună cu PDL am ambiția de a lupta cu mafia USL, de a garanta solidaritatea financiară pentru români prin muncă și profesionalism, justa asistență socială, NU pomeni electorale și dezmăț pe banii publici.
Împreună cu voi am ambiția să creăm condiții mai bune pentru copiii noștri la școală, pentru bolnavi în spitale, pentru locuri de muncă.
Împreună cu guvernul alternativă al PDL am ambiția de a crea condiții egale în fața legii și pentru aleși și pentru alegători.
Putem să dăm calitate și forță profesională funcționarului public fără să ne mai uităm la opțiunile sale politice.
Putem să dăm calitate și forță profesională învățământului românesc.
Putem să dăm o șansă bolnavilor în țara noastră, fără să mai plătim șpagă.
Putem să dăm oxigen mediului economic pentru a crea locuri de muncă și venituri mai mari la buget ca să ne putem atinge țelurile.
Împreună putem construi o societate corectă și dreaptă.
„Demisia, doamna Grapini! Ați tăiat fondurile pentru dezvoltarea IMM-urilor cu 27% în acest an”
Eșecurile în lanț în dezvoltarea și susținerea IMM-urilor, starea generală nefastă în care se află IMM-urile în condiții generale de creștere economică impun demisia ministrului pentru IMM, mediu de afaceri și turism, Maria Grapini.
Ministrul Grapini a ignorat problema presantă a mediului de afaceri: accesul scăzut la finanțare. USL, de o stângă populistă virulentă, este incapabil să creeze condițiile necesare pentru dezvoltarea IMM-urilor românești sau pentru crearea de noi locuri de muncă, deși șomajul a crescut cu peste 70 de mii de persoane în ultimul an.
Tabloul mediului de afaceri românesc este sumbru. Numărul IMM-urilor raportat la mia de locuitori a scăzut cu 3,1% în perioada 2008–2013, în timp ce media UE a crescut cu 0,5%, conform ultimelor date oficiale disponibile. Bulgarii au aproape de două ori mai multe firme la mia de locuitori. În medie, 81 de firme au intrat în insolvență zilnic în anul 2013. USL a ignorat principala problemă a IMM-urilor: nivelul ridicat al fiscalității. 34 de taxe și impozite au fost introduse sau majorate; altele sunt deja anunțate. Niciun program-suport nou pentru IMM-uri nu a fost lansat. În schimb, au fost tăiate masiv fondurile alocate IMM-urilor în bugetul pentru anul 2014, cu 27% față de anul trecut (de la 115 milioane lei în anul 2013 la 84 milioane lei în anul 2014). USL nu a explicat nici ce s-a întâmplat cu cei 500 milioane lei necheltuiți în anul 2013 prin schemele de ajutoare _de minimis_ pentru IMM-uri, în urma eșecului răsunător al licitației fantomă de cinci minute, dacă au fost realocați sau folosiți pentru diminuarea deficitului bugetar în 2013 pe seama IMM-urilor.
România are al doilea cel mai mic număr de IMM-uri raportat la numărul de locuitori în UE.
Apetitul pentru risc și antreprenoriat, condițiile dificile de înființare și supraviețuire a noilor firme la români, accesul costisitor la finanțare descriu sintetic starea mediocră a clasei noastre de mijloc: IMM-uri la mia de locuitori puțin peste jumătate din media europeană. Dacă media UE se ridică la 41 de IMM/1.000 de locuitori, în România avem numai 24 de IMM-uri la o mie de locuitori. În Bulgaria, numărul de firme la mia de locuitori se ridică la 40, foarte aproape de media europeană.
Cehia deschide topul țărilor cu cel mai mare număr de IMM la mia de locuitori: 88, de 3,6 ori mai mult decât România. Cea mai bună performanță, în vremuri de criză economică și ulterior, a fost înregistrată de Slovacia, unde numărul de IMM-uri la mia de locuitori a crescut de la 11,5 în anul 2008 la 72 în anul 2013.
Când te uiți la starea IMM-urilor vezi, de fapt, capacitatea economiei de a crea noi locuri de muncă.
IMM-urile românești angajează 2,6 milioane de persoane, adică 60% din efectivul salariaților din România, și 74% din salariații în domeniul privat. Un IMM din România are, în medie, 5,5 salariați, peste media europeană de 4,2 persoane. În schimb, valoarea adăugată brută – adică valoarea nou-creată în procesul de producție – a IMM-urilor românești se ridică la numai 22% din media UE, adică 26,8 miliarde euro. Un IMM românesc creează o valoare nouă de 56.400 de euro, față de media europeană de 165.700 euro.
Populismul, populația captivă în asistență socială și deteriorarea mediului de afaceri sunt strategia USL.
Măsurile fiscale decuplate de realitatea economică au devenit o constantă a guvernării USL. Lipsa de comunicare și de consultare dintre autoritățile aflate la putere și reprezentanții mediului de afaceri a contribuit la poluarea fără precedent a mediului de afaceri românesc.
„Grave erori de gestiune economico-financiară la Ministerul Economiei”
Odată ce s-a văzut instalat la putere, principala grijă a USL a fost să își împartă cât mai bine funcțiile. USL a fost interesat mai întâi de acapararea puterii și de subminarea intereselor și nivelului de trai al românilor. Circul din vara anului 2012, manevrat de USL, a fost a doua prioritate a guvernanților. USL nu a reușit altceva decât să pună România în capul listei țărilor în care statul de drept nu este respectat. În schimb, a uitat să își îndeplinească responsabil atribuțiile care țin de corecta gestiune a finanțelor țării, de a evita scurgerea de bani din sistem, de a elimina evaziunea și a lupta împotriva corupției.
Un control finalizat la mai multe ministere și companii de stat, încheiat în august 2013 și aprobat de boardul Curții de Conturi în decembrie 2013 arată că în anul 2012 Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri (MECMA) a comis mai multe nereguli. Omiterea reevaluării unor bunuri în valoare de aproximativ 3,6 miliarde lei, aparținând domeniului public al statului, date în administrarea entităților aflate sub autoritatea MECMA (IPCUP Ploiești, SC Petrotrans SA, SC Filiala Energie Electrică Oltenia SA, SC Electrica Serv SA și SC Hidroelectrica SA) este una dintre ele.
Dovadă a incapacității USL stau problemele raportate de Curtea de Conturi. Printre acestea se numără:
1. Lipsa de exactitate a datelor reflectate în situațiile financiare:
• neevidențierea unei creanțe față de utilizatorul creditului în sumă de 46.186 mii lei, reprezentând fonduri alocate de la buget pentru rambursarea unui credit extern, contractat de minister și utilizat de către SC Termoelectrica SA pentru
realizarea investiției „Reabilitarea Grupului nr. 4 de 150 MW din Centrala Electrică de Termoficare Paroșeni”, obligația de rambursare din surse proprii a creditelor revenind beneficiarului și, numai în completare, din surse de la bugetul de stat;
2. Neîndeplinirea unor obligații prevăzute de lege către bugetele publice:
• neurmărirea utilizării creditelor bugetare repartizate Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (AIPPIMM), respectiv nevirarea la bugetul statului a sumei de 3.574 mii lei, alocată pentru finanțarea a două programe pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, neutilizată de către această instituție (AIPPIMM) și neangajată pe contracte de asistență financiară nerambursabilă.
3. Lipsa de calitate a gestiunii economico-financiare:
• neefectuarea inventarierii patrimoniului, la termenele și în condițiile stabilite de lege;
• neinventarierea bunurilor din domeniul public al statului, în valoare de 115.125 mii lei, date în administrare entităților aflate sub autoritatea MECMA (IPCUP Ploiești, SC Petrotrans SA, SC Filiala Energie Electrică Oltenia SA, SC Electrica Serv SA);
• nu au fost reevaluate bunuri în valoare de 72.628 mii lei, aparținând domeniului public și privat al statului, aflate în administrarea MECMA, cel puțin o dată la 3 ani;
• nu au fost reevaluate bunuri în valoare de 3.589.542 mii lei, aparținând domeniului public al statului, date în administrarea entităților aflate sub autoritatea MECMA (IPCUP Ploiești, SC Petrotrans SA, SC Filiala Energie Electrică Oltenia SA, SC Electrica Serv SA și SC Hidroelectrica SA);
• nerespectarea prevederilor legale privind actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;
• nerespectarea prevederilor legale privind angajarea și efectuarea de cheltuieli din credite bugetare, respectiv:
– nu s-a operat în inventarul centralizat al bunurilor aparținând domeniul public al statului, gestionat de Ministerul Finanțelor, diferența în sumă de 42.368 mii lei, rezultată din reevaluarea bunurilor din domeniul public al statului;
– nu a fost inițiată o hotărâre de guvern în vederea aprobării, modificării și completării inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu diferențele în sumă de 54.384 mii lei, rezultate din reevaluarea bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrare, efectuată în perioada 2004–2007, diferențe care au fost înregistrate în contabilitatea ministerului;
– nu a fost stabilit regimul juridic al clădirilor unde își au sediile inspecțiile teritoriale ISCIR Brașov și Sibiu, în sensul că, deși în temeiul prevederilor punctului 29 din anexa la Legea nr. 213/1998 fac parte din domeniul public al statului, nu au fost declarate prin lege în evidența contabilă, fiind evidențiate ca bunuri din domeniul privat al statului;
• nerespectarea prevederilor legale privind angajarea și efectuarea de cheltuieli din credite bugetare, respectiv:
– efectuarea de cheltuieli, în sumă de 72 mii lei, pentru elaborarea documentației în vederea efectuării de reparații și consolidări la imobilul din str. Poterași nr. 11, sector 4, București, fără a avea fonduri alocate pentru acest obiectiv, iar în listele de investiții nu au fost prevăzute cheltuieli de expertiză, proiectare și de execuție privind consolidările pentru acest obiectiv;
– efectuarea de cheltuieli în sumă de 2.457 mii lei din fonduri alocate de la bugetul de stat pentru rambursarea creditelor externe contractate de minister și utilizate de SC Termoelectrica SA.
*
„Restructurarea creditelor, o schemă tip Caritas lansată de Ponta–Voinea drept mită electorală”
Consumul pe credit, însoțit de taxe noi, mărite, fără crearea de noi locuri de muncă, înseamnă faliment economic. Promisiunile Guvernului USL privind restructurarea creditelor nu sunt decât vorbe în vânt. După schemele Caritas–FNI Vântu, Ponta–Voinea mituiesc doi ani pentru ca USL să fure în liniște în următorii patru. Prin promovarea acestor măsuri, Guvernul Ponta oferă pomeni electorale chiar înainte de alegerile europarlamentare, începând cu 1 aprilie 2014. Aceasta este însă data de la care va intra în vigoare acciza de 7 eurocenți pe carburant, a 35-a taxă nouă introdusă sau majorată de USL, care va fi suportată de toți românii.
Guvernul Ponta încearcă să acopere acest nou bir vânzând blana ursului din pădure: îi trimite pe români să își prelungească creditul, ceea ce va duce, în mod previzibil, la scăderea ratelor; dobânda datorată băncilor urmează însă să fie achitată integral. Foarte probabil, băncile vor aplică un comision de reeșalonare a creditelor; de pildă, la BRD se percepe un comision unic de 50 de euro, echivalent în valuta creditului, pentru întocmirea dosarului nou de creditare. Executivul ne promite în schimb că, peste doi ani, s-ar putea să impoziteze mai puțin munca celor care și-au prelungit creditele. Le reamintesc domnilor Ponta și Voinea că s-au angajat să scadă din septembrie impozitul pe muncă. Cu această promisiune ce s-a întâmplat?
Avem o bombă guvernamentală pe termen lung. Subordonare a celor cu credite neperformante. Ei depind de performanțele statului, or USL nu are nicio soluție pentru performanța economică reală. Pe ce anume ne bazăm când amânăm plăți și dăm apoi și credit? Care este logica jocului economic? Viitorul fără soluții? Taxe și impozite în continuare?
Măsura este discriminatorie pentru că se adresează românilor cu venituri sub medie și cu credite cu întârzieri la plată sub 90 de zile. Ceilalți sunt excluși. Caracterul electoral al acestei promisiuni este evident prin faptul că de la această măsură sunt exceptați tocmai cei care sunt în cea mai disperată situație – cei care riscă să își piardă casa. Aceste facilități la creditele existente s-ar justifica doar în cazul celor care riscă să-și piardă casa (cu condiția să nu fie vorba de case de lux). Tocmai aceștia nu sunt beneficiarii schemei gândite de Guvern, ci aproape un milion de români cu drept de vot.
Astăzi, Guvernul Ponta vrea să continue politica creditului cu buletinul. Minciuna acelui credit este perpetuată astăzi la nivel guvernamental. Ministrul Voinea declară că se stimulează consumul. În loc să se plătească creditele, reflexul oricărei societăți normale, începe consumul? Restartul imoralității la nivel înalt. Asupra acestui lucru au atras atenția și reprezentanții oamenilor de afaceri și ai brokerilor de credite.
Domnul Voinea a citit cărțile de economie despre teoria așteptărilor raționale, dar de când este la guvernare nu a mai apucat să citească și studiile care o infirmă. Măsura USL este explicată de Ponta și Voinea prin prisma teoriei așteptărilor raționale, potrivit căreia înjumătățirea principalului (dacă banca acceptă) va duce la creșterea consumului. Voinea nu a aflat însă că teoria a fost infirmată de realitate și
că s-a scris mult despre asta. Măsura USL va fi infirmată crunt de realitatea facturilor majorate de taxele USL, care absorb deja banii puțini ai românilor. În plus, românii cu venituri mici, știind că vor avea de plătit rate mai mult timp decât se angajaseră inițial, nu se vor înghesui spre consum. Este mai degrabă un ajutor „otrăvit” decât o soluție pentru redresarea consumului.
În loc să avem condiții responsabile de creditare, în loc să avem salarii mai mari și locuri de muncă, avem pomană electorală, neobișnuită nici măcar în comunism. Ponta dă pește, și nu o undiță românilor. USL vrea o populație cu mâna întinsă la Guvern, nu o populație cu locuri de muncă și care să câștige un salariu decent, cu care să-și poată plăti creditele. Economia are nevoie de baze solide: mai puține impozite și taxe, stimularea muncii, reducerea CAS.
*
„Taxele USL pentru agricultori sunt mai mari decât subvenția pe suprafața în arendă și reprezintă o treime din subvenție în proprietate privată”
Taxele și impozitele introduse de USL sunt cu 18 euro mai mari decât subvenția pentru agricultorul cu un contract de arendă. În schimb, cei care au terenul în proprietate plătesc taxe suplimentare de 46 euro pentru un hectar, adică o treime din subvenție. În 2014, coeficientul de reducere liniară mai taie din subvenția cuvenită pe hectar. Creșterea subvenției până în anul 2020 ne ține tot departe de media europeană. Mai mult, accesul greoi la finanțare dezavantajează producătorii români să cumpere terenuri agricole, în favoarea străinilor care au acest drept începând cu anul 2014.
Statul nu susține agricultorii care doresc să-și înființeze o fermă în mediul rural.
Cazul 1: Un agricultor cu un contract de arendă pe terenul cultivat cu cereale pe o suprafață de 5 hectare într-o zonă extravilană favorabilă plătește taxe cu 18 euro mai mari decât subvenția:
- Impozit (16% din norma de venit, indiferent dacă obține
- profit sau pierdere): 359,2 lei
- CASS obligatoriu (5,5% din norma de venit): 123,45 lei
- CAS (calculat ca o treime din salariul minim pe
- economie): 283,33 lei
- Taxa pe certificatul de producător: 50 lei
• Contract de arendă: nivelul arendei este stabilit de către părți la o medie de 800 kg/grâu la hectar cu un preț mediu stabilit de consiliul județean – de exemplu, în județul Ialomița, de 0,7 lei: 2.800 lei
## = 3616 lei, adică 803 euro.
Prin urmare, pentru un hectar cultivat, agricultorul plătește taxe în valoare de 161 euro, adică cu 18 euro mai mult decât subvenția de 143 euro în anul 2013.
Cazul 2: Un agricultor cu un teren în proprietate, fără contract de arendă, care cultivă cereale pe o suprafață de 5 hectare într-o zonă extravilană nefavorabilă plătește 45,6 euro din subvenție pe taxe:
- Impozit (16% din norma de venit, indiferent dacă obține
- profit sau pierdere): 359,2 lei
- CASS obligatoriu (5,5% din norma de venit): 123,45 lei
- CAS (calculat ca o treime din salariul minim pe
- economie): 283,33 lei
- Impozitul pe teren: 210 lei
- Taxa pe certificatul de producător: 50 lei
= 1025,98 lei, adică 228 euro.
Prin urmare, pentru un hectar cultivat, agricultorul plătește taxe în valoare de 45,6 euro, o treime din nivelul subvenției de 143 euro în anul 2013.
USL a împovărat agricultorii români cu noi taxe și impozite.
USL a promis reducerea taxelor pentru fermieri. Din 2013, USL taxează pentru orice animal și hectar în plus, aplicând norme de venit, indiferent dacă agricultorul obține profit sau pierderi în acel an. Prețurile finale ale produselor agricole sunt umflate cu noile taxe, conform tabelelor 1–6.
Subvenția în 2014 este micșorată prin aplicarea coeficientului de reducere liniară.
Chiar dacă se prevede creșterea contribuției naționale la subvenția acordată fermierilor, majorarea va fi simțită prea puțin de către aceștia în anul 2014. De ce? Din cauza coeficientului de reducere liniară (vezi tabelul 5). Acesta a fost introdus pentru că suprafața luată în calcul pentru acordarea subvenției de la UE prin Tratatul de aderare a României este mai mică decât cea reală. La negocierea tratatului s-au stabilit 8.716.370 hectare de terenuri arabile cultivate pentru care țara noastră poate primi subvenție, din totalul de 14,8 milioane hectare ce reprezintă suprafața agricolă a României. Prin urmare, APIA a comunicat că în campania din anul 2013 au fost depuse cereri de plată pentru o suprafață de 9.883.807,16 hectare. Ca urmare, APIA a aplicat subvențiilor un coeficient de reducere liniară de 90,0667%, urmând să crească acest coeficient dacă se va mări suprafața cultivată.
Taxele rămân o certitudine, dar subvenția incertă pentru 2014.
În anul 2013, subvenția pe suprafață încasată de fermieri a fost de 143 euro, deși cu plata europeană de 139 de euro plus contribuția națională de 21 de euro ar fi trebuit să se ajungă la 160 euro la hectar. Suntem deja în 2014, dar APIA nu știe să răspundă la întrebările agricultorilor cu privire la nivelul plății pe suprafață pentru acest an. Estimările oferite de ministrul agriculturii indică faptul că vom primi de la UE 154 euro pentru subvenție în anul 2014, sumă care ar trebui suplimentată cu 30–40 euro de la Guvern.
Subvențiile pentru agricultorii români nu vor ajunge nici în anul 2020 la media UE de 260 de euro.
Dacă se adeverește declarația ministrului Daniel Constantin, subvenția va ajunge în 2020 la doar 197 euro pentru primele 30 de hectare. Pentru suprafețele mai mari de 30 de hectare, subvenția ar putea fi de 165 euro pe hectar. Creșterea subvenției pe hectar cu doar 43 euro până la 30 de hectare, respectiv cu 11 euro peste 30 de hectare este departe de a acoperi necesitățile producătorului român. Subvenția va rămâne în continuare departe de media UE, chiar dacă va crește contribuția statului.
În plus, autoritățile au în plan creșterea plafonului de eligibilitate la 1,5 hectare pentru plata subvenției, o măsură care îi dezavantajează din nou pe fermieri, având în vedere gradul ridicat de fărâmițare. Peste 860 de mii de agricultori au terenuri între 1 și 5 hectare. Până în prezent, trebuiau să dețină minimum un hectar, care putea fi format inclusiv din loturi separate, dar nu mai mici de 0,3 hectare pe parcelă, pentru a primi subvenții pe suprafață.
Agricultorii nu se confruntă numai cu o subvenție insuficientă. Accesul la creditare este mult îngreunat din cauza reticenței băncilor de a accepta gaj pe terenurile arabile din extravilan, în timp ce terenurile din intravilan sunt evaluate la o valoare mult mai mică. Aceasta este una dintre cauzele pentru care străinii au șanse mai mari să intre în posesia terenurilor agricole românești.
*
„USL – repetent la transparență și premiant la corupți în funcții”
USL rămâne un Guvern netransparent și corupt. 16 miniștri au fost remaniați, fiind condamnați penal, acuzați penal sau în stare de incompatibilitate. Alții își așteaptă rândul.
USL ascunde de ochii românilor modul și scopul pentru care cheltuie banul public. Lipsa de transparență a cheltuielilor publice permite propagarea corupției, stimularea risipei și alocarea ineficientă a fondurilor. Oare pe ce s-au dus banii noștri? PDL solicită actualizarea informațiilor de interes public și gruparea acestora într-o rubrică separată, vizibilă pe prima pagină a site-urilor ministerelor.
USL menține parlamentari și primari incompatibili și corupți în funcții. Peste 60 de USL-iști au dosare penale pe rol sau sunt în conflict de interese. 20 de deputați și 5 senatori USL votează legi pentru cetățenii României, deși ei le încalcă. Ce încredere să mai avem în ei? PDL solicită demiterea tuturor celor care sunt corupți și incompatibili cu funcțiile pe care le dețin în instituțiile publice.
1. La Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Fondurilor Europene (MFE), Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI), Ministerul Culturii (MC), Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice (MDRAP), Ministerul Economiei (ME), Ministerul Educației Naționale (MEN), Ministerul Finanțelor Publice (MFP), Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), Ministerul Sănătății (MS) și Ministerul Transporturilor (MT) datele privind veniturile salariale nu sunt actualizate la zi, iar la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (MMSC) și la Ministerul Justiției (MTS) sunt prezentate veniturile salariale aferente unei singure luni din acest an. De asemenea, la MFE, MAE, MADR, MC, MDRAP, ME, MEN și MT informațiile privind plățile efectuate nu sunt actualizate la zi (anexa 1).
Transparentizarea informațiilor privind achizițiile publice și obiectivele de investiții ridică cele mai mari probleme. La Ministerul Apărării Naționale (MAN), MAI, MFE, MAE, MC, ME și Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (MMSC) datele privind achizițiile publice nu sunt actualizate la zi, în timp ce la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), MADR, MEN, MJ, MS și MTS există doar anunțurile de participare la achiziții publice. Informații privind obiectivele de investiții lipsesc cu desăvârșire de pe site-urile MFE, MAE și MTS. La MADR, MDRAP, MEN, MFP și MJ nu sunt specificate obiectivele de investiții din acest an. La Ministerul Culturii (MC), paginile cu informații referitoare la achizițiile publice și obiectivele de investiții sunt în construcție.
Pentru a mă informa și a culege toate aceste date necesare întocmirii anexei 1 am verificat site-urile celor 17 ministere. Problema de care m-am lovit încă din start a fost găsirea acestor date. Aceasta pentru că nu există o structură uniformă de prezentare a informațiilor la nivelul fiecărui minister și, de aceea, se pierde mult timp și energie pentru a găsi ceea ce cauți.
2. În plus, 59 de USL-iști – majoritatea votați la ultimele alegeri parlamentare și locale sau membri marcanți ai partidelor de la guvernare – sunt acuzați de fapte de corupție, se află în conflict de interese sau au dosare penale. Dintre aceștia, 29 aparțin PSD, 26 PNL (inclusiv o persoană care și-a dat demisia din partid), trei de la PC și unul de la UNPR. Printre aceștia se află și șase membrii USL condamnați
definitiv. Mai grav, 21 de deputați și șapte senatori USL sunt încă în funcție și votează legi pentru cetățenii României, deși chiar ei le încalcă.
Ținând cont de cele precizate mai sus, PDL solicită:
1. Demiterea din toate funcțiile publice deținute a membrilor USL care au probleme de integritate sau cu justiția.
2. Actualizarea informațiilor privind cheltuirea banilor publici, la nivelul tuturor ministerelor.
3. Crearea unei rubrici separate, vizibilă pe prima pagină a site-urilor ministerelor, care să grupeze toate informațiile cu privire la cheltuirea banilor publici. Degeaba există informații dacă nu pot fi ușor consultate de populație.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.