Mihai Deaconu

„De ce întârzie reforma în sănătate?”

Cazul de la Curtea de Argeș, în care un copil de opt ani a fost adus la Secția urgențe a Spitalului Municipal într-o seară și a doua zi a decedat pe patul de spital, a ajuns să fie cunoscut în toată țara.

Acest lucru este greu de imaginat, acum, la începutul secolului al XXI-lea, când beneficiem de descoperiri științifice uluitoare, de tehnici de informare și comunicare moderne și rapide, de aparatură medicală performantă, cu ajutorul căreia se poate diagnostica și depista cu precizie orice tip de boală.

Să fie oare cauza principală a tragicului eveniment superficialitatea cu care a fost tratat acest caz de către medicii aflați în tură la acea oră sau lipsa de responsabilitate și profesionalism a acestora, însoțite de starea deplorabilă în care se află întreg sistemul de sănătate, care în momentul actual se confruntă cu o lipsă acută de specialiști, de medicamente și altele?

În condițiile unei subfinanțări sistematice la care este supus sistemul de sănătate de 25 de ani, acesta nu mai prezintă un interes deosebit pentru medici și celelalte cadre medicale care au fost școlite în România și care preferă ofertele din străinătate mult mai atractive.

Așa se face că la Spitalul Municipal din Curtea de Argeș o serie întreagă de secții de specialitate ca ORL, oncologie, cardiologie, radiologie, diabet zaharat, urgență stomatologie, ATI (Terapie intensivă), farmacie nu mai funcționează din lipsă de medici și personal de specialitate.

Din acest motiv, gărzile sunt efectuate de un număr redus de medici, iar rezidenții repartizați sunt trecuți în mare parte doar pe hârtie. Dacă în ceea ce privește actul medical, în organigrama spitalului apar posturi vacante și neocupate, în cazul personalului administrativ și auxiliar posturile sunt ocupate 100%.

Este inadmisibil că Guvernul și Ministerul Sănătății se ocupă cu lucruri mărunte, cum ar fi analiza unei moțiuni de cenzură din trecut, și nu tratează cu maximă seriozitate astfel de probleme cu care se confruntă majoritatea spitalelor din România.

Nu putem să stăm nepăsători și să asistăm în continuare cum mor oameni cu zile, în condițiile în care sistemul de sănătate este susținut din contribuțiile celor care ar trebui să se bucure de serviciile oferite de acesta.

Consider că sănătatea este un domeniu absolut prioritar și că, în momentul de față, are nevoie de o reformă reală, susținută de o finanțare adecvată și de politici corecte, care să elimine definitiv asemenea neajunsuri, pentru că Dumnezeu a lăsat oamenii pe pământ ca să trăiască și nimeni nu are dreptul să se joace cu viețile lor.