Andrei Dominic Gerea

„De ce România trebuie să ia cele mai dure măsuri?”

În timp ce deficitul Cehiei este de doar 5,3% din PIB și Guvernul face eforturi pentru reducerea acestuia până la 4,8, deficitul României se apropie de 10-11%. Pentru atingerea acestui deziderat, Cehia reduce cheltuielile operaționale ale statului, îngheață, eventual, pensiile și impozitează veniturile foarte mari. Și se mai gândește la o creștere a TVA de 2%, de la 10 la 12%.

Tot în acest timp, Guvernul bulgar, prin premierul său, anunță: „Vom dovedi că Bulgaria face față problemelor economice mai bine decât România!” „Revenirea economică se va simți mai puternic în septembrie”, anunță și ministrul de finanțe al Bulgariei, care consideră că indicatorii financiari ai Bulgariei sunt mai buni decât media Uniunii Europene, iar statul are o poziție favorabilă pentru obținerea sustenabilității fiscale pe termen lung. Și, deși merge peste câteva zile cu revizuirea bugetului de stat pe anul 2010 în Parlamentul bulgar, Guvernul vecin nu are în vedere tăierea pensiilor și a salariilor și nici modificarea taxelor.

Singura țară din Europa care a luat măsuri similare cu cele ale domnilor Băsescu și Boc este Letonia, care a tăiat pensiile în anul 2009 și, surpriză, Curtea Constituțională a Letoniei a respins aceste măsuri de austeritate și a decis că Guvernul letonian trebuie să returneze toți banii reținuți din pensii: „Decizia de a tăia pensiile violează drepturile individului la securitate socială”, se arată în motivația Curții Constituționale letone. În aceeași motivație se explica în continuare că Guvernul leton poate să strângă cureaua în timp de criză, pentru a respecta acordurile cu cei de la care a împrumutat bani (FMI), însă „acestea nu pot servi ca argumente pentru limitarea celor mai elementare drepturi”.

În România, domnul Boc a amputat brusc și în mod dramatic pensiile și salariile, după ce a uitat, timp de un an și jumătate, că trebuie să facă totuși ceva pentru economia țării, să ia măcar o singură măsură viabilă pentru a ține cheltuielile în frâu. Și, ca să fie acoperit cumva împotriva furiei celor afectați, premierul în funcție și-a luat ca măsură de precauție și un argument halucinant: a invocat art. 53 din Constituție, referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Și uite așa, vor nu vor, românii sunt puși în fața unor decizii care le afectează bugetul, sănătatea și viața pe termen lung, deși nu este absolut deloc vina lor că au votat crezând că nu au de-a face numai cu demagogia, minciuna și inconștiența. Premierul Boc invocă la fiecare pas cuvântul „nesimțite”: pensii nesimțite, salarii nesimțite și, mai nou, stimulente nesimțite.

Dar domnul Boc nu ne vorbește niciodată despre cheltuielile miniștrilor săi, mai mult decât nesimțite, despre contractele fabuloase, încheiate de foarte mulți membri PDL, puțin spus nesimțite, despre campaniile făcute pe bani publici, care nu pot fi numite altfel decât nesimțite și în urma cărora au câștigat încrederea unor oameni cărora le taie acum și aerul.