Florin Cristian Tătaru

„De la CAP la PAC (Politica Agricolă Comună) și piață unică”

Nu mai este mult timp și România va intra în cea de-a doua alocare financiară 2014–2020, al doilea ciclu bugetar european de la aderarea noastră la UE. Așa cum știe toată lumea, nu am reușit să absorbim finanțările publice europene decât într-o măsură rușinos de mică, și aceasta cu un impact dezastruos asupra nivelului de trai, România fiind una dintre țările ai căror locuitori au fost cei mai afectați de criza economică.

După întreruperea rambursărilor pe POS DRU, suntem încă în așteptarea unor soluții miraculoase de creștere a absorbției de fonduri, mai ales că Guvernul și-a propus o țintă de creștere economică care va fi mult pe minus dacă nu se reușește acest lucru. Tot ce știm până la acest moment este că s-a dat startul la ceva angajări de personal în instituțiile ce se ocupă cu absorbția fondurilor. Așteptăm cu interes transparență și profesionalism în aceste angajări, mai ales că știm ce nepotisme au ascuns agențiile și autoritățile de management în România, cu efecte serioase asupra eficienței.

Vreau să vă spun că speranțele de dezvoltare economică și socială se leagă fundamental de cele aproximativ 30 miliarde de euro puse la dispoziție de europeni, pentru că acesta a fost unul dintre motivele fundamentale ale aderării noastre la UE în 2007, plătită și cu costul privatizării celor mai profitabile afaceri ale statului român. Toți politicienii raționali au conștientizat că singura posibilitate de dezvoltare a României se leagă de funcționarea în mod integrat a țării noastre ca parte a Europei unite și vă readuc aminte de acest raționament, pentru că politicienii puterii de azi l-au pierdut.

Acum, ce facem noi pentru a ne pregăti pentru un nou tren al dezvoltării? În primul „tren”, prima alocare financiară pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, succesul cel mai mare a fost absorbția de fonduri europene sub forma plăților directe, dar și cea a fondurilor pentru dezvoltare prin SAPARD și ulterior PNDR. S-a învățat în prima fază cum să se dezvolte afaceri în agricultură, acum trebuie să învățăm să ocupăm poziții economice în piață și să le menținem.

Din 2014, vor curge noi surse de finanțare pentru dezvoltare care vor trebui utilizate mai inteligent. Marele câștig al deținerii unui post de comisar, al lui Cioloș la DG Agri, este menținerea aceluiași nivel de finanțare pentru 2014–2020, chiar dacă am arătat performanța negativă că nu îi putem cheltui.

Pentru Maramureș, potențialul este evident în ceea ce privește creșterea animalelor, pomicultură și resursele pădurii. Acum știm că problema principală din tot lanțul de la producător la consumator este structura lanțului de producție sau filierei de produs. Intermediarii câștigă mai mult decât producătorii, unele verigi pe sectoare lipsesc, iar piața de desfacere este viciată de lanțurile de supermarket, produse de proastă calitate și ieftine și chiar de consumatorul needucat. Mai mult, penalizarea producătorilor care produc prost și cu substanțe periculoase este departe de a se întâmpla.