Ion Călin

„De la crâșmă la putere”

În ajunul Sfintelor Paști, mai bine zis chiar în ziua de Florii, președintele Traian Băsescu a declarat că România nu poate fi un stat social pentru că „poporul are performanțe limitate” și că nu suntem „performanți”. Să fi uitat președintele că acest popor „neperformant” l-a ales președinte de două ori? Uită domnul președinte că pe cei care stau la cârciuma satului și nu bagă plugul în hectarul și jumătate din spatele casei îi cumpără cel mai repede militanții PDL cu o țuică, obținând astfel votul pentru acest partid?

Cum să fie performant poporul, când cei care îl conduc îi dau un exemplu în neperformanță?! Chiar ar trebui să-i trimitem pe miniștri să are pământul, poate acolo ar avea rezultate mai bune, pentru că la ministerele pe care le conduc nu se vede nicio performanță.

Și cum să aibă aceștia performanță când Domniile Lor se ocupă de cu totul altceva? Cum să fure pentru ei sau pentru familiile dumnealor, cum să ia bani de la populație și să dea

la clientela de partid sau cum să organizeze festivaluri și inaugurări în localitățile PDL-iste?!

Nu ați spus nimic, domnule președinte, despre faptul că statul social modern înseamnă ca românii să aibă o educație performantă, cu dascăli bine plătiți, nu cu plafonare de salarii, să aibă un sistem medical care să nu chinuiască bolnavii, ci să-i vindece și să existe respect pentru toți cetățenii, nu numai pentru cei care sunt membri PDL?

Se pare că nu aveți niciun interes ca cetățenii României să aibă toate acestea, pentru că dacă le-ar avea nu ați putea să le cumpărați așa ușor votul.

Și cum să muncească, dacă pe cei de la putere îi văd mereu că se ocupă de altceva? Ce exemplu ar putea lua poporul de la Guvernul care și-a angajat pentru a șaptea oară răspunderea în fața Parlamentului, de această dată pe legea de uniformizare a salariilor din învățământ în anul 2011, precum și pe Codul de dialog social? S-a renunțat astfel la plata profesorilor anul acesta, chiar dacă au câștigat în instanță dreptul de majorare a salariului cu 50% și beneficiază de decizii definitive din partea justiției, iar Legea dialogului social a fost asumată fără dialog cu părțile implicate, fără niciun fel de dezbatere publică sau parlamentară.

Că acest Guvern este „preocupat” de bunăstarea poporului o arată și ultimele date statistice, care arată că 62% din totalul salariaților a înregistrat, la finalul lui 2010, venituri mai mici de 1.500 lei, în condițiile în care salariul mediu a fost de 1.721 lei, adică cei mai mulți dintre români trăiesc la limita și sub limita sărăciei. Deci guvernarea austerității impusă de Traian Băsescu și de Guvernul său a dus la adâncirea decalajelor sociale și la mărirea prăpastiei dintre bogați și săraci. Nivelul de trai și puterea de cumpărare au scăzut dramatic.

Cum să nu stea la cârciumă românii, dacă și parlamentarii, în special cei ai puterii, stau în bănci „ca oile” și nu votează, iar atunci când o fac, votează de multe ori împotriva populației, și au făcut acest lucru pentru că au primit comandă de la partid, pentru că au fost cumpărați cu bani de la buget sau pentru că au fost șantajați.