Andrei Valentin Sava

„De Ziua Internațională a Pământului, să ne aducem aminte de angajamentele asumate în domeniul protecției mediului înconjurător”

Pe 22 aprilie 1970 a avut loc în Statele Unite una dintre primele manifestații ecologiste de anvergură și, pentru prima dată, s-a atras atenția în mod public asupra efectelor pe termen lung pe care dezvoltarea economică le are asupra mediului înconjurător. De atunci, în fiecare an, pe 22 aprilie, se sărbătorește Ziua Pământului. În 2010, aceasta a coincis cu lansarea de către Comisia Europeană a campaniei de informare pe tema biodiversității, „Contăm unii pe alții”, care are ca scop responsabilizarea oamenilor în ceea ce privește protejarea biodiversității, nu întâmplător, întrucât anul 2010 a fost declarat, la nivel european, Anul Biodiversității.

Suntem, încă, una dintre cele mai bogate țări în biodiversitate, având, de exemplu, o zonă de stepă unică în Europa. Cu toate acestea, mediul este astăzi, în România, un domeniu rămas în urmă. Nu există o strategie națională privind conservarea biodiversității, iar ritmul de pierdere este alarmant.

Rata redusă de absorbție a fondurilor europene în domeniul protecției mediului este, așa cum știm cu toții, una dintre marile probleme ale României la ora actuală. În afară de soluțiile de eficientizare a accesării fondurilor comunitare, pe care le așteptăm din partea Ministerul Mediului și a instituțiilor subordonate, trebuie ca și noi, parlamentarii, să ne implicăm mai activ în relația cu autoritățile locale pentru a îmbunătăți performanța acestora. Autoritățile locale sunt cele care cunosc realitățile din teritoriu și, în final, de ele depinde punerea în practică a legislației adoptate la nivel central.

Profit de această ocazie, Ziua Internațională a Pământului, pe care am sărbătorit-o săptămâna trecută pentru a face un apel către dumneavoastră: Haideți să depunem un efort mai mare în această sesiune parlamentară pentru a grăbi procedurile legislative în cazul acelor câteva proiecte de acte normative prioritare la ora actuală pentru România în domeniul protecției mediului înconjurător! Mă refer aici, în special, la legislația referitoare la arii protejate, la deșeuri și la cea vizând fondul de mediu. Trebuie să tratăm cu mai mare seriozitate prevederile Tratatului de aderare referitoare la managementul ariilor protejate. Este necesară elaborarea unor planuri de management pentru aceste zone și clarificarea modalității de administrare a lor, eventual desemnarea unei autorități naționale de coordonare a fondurilor alocate acestei rețele.

În ceea ce privește managementul deșeurilor, cerințele și termenele UE sunt clare și nu mai lasă loc de întoarcere. România trebuia să închidă 78 de depozite municipale neconforme până la 16 iulie 2009, dar nu a reușit să închidă decât 19 până la termenul-limită. Mai mult, și în ce privește reciclarea suntem pe ultimele locuri în UE, în 2008 reciclând numai 1% din totalul deșeurilor. Potrivit regulamentelor europene, din 15 aprilie 2011 vor trebui diminuate suplimentar cantitățile de deșeuri municipale depuse la gropile de gunoi, astfel încât în 2020 să se ajungă la colectarea, reciclarea și valorificarea a 50% din totalul deșeurilor municipale.