Florinel Stancu

„Deblocarea navigației pe Dunăre este un obiectiv pentru dezvoltarea Olteniei”

Dunărea a reprezentat de-a lungul timpului o importantă cale naturală de transport. Importanța strategică a Dunării, ca un coridor paneuropean pentru tranzitul de mărfuri dintre Europa Centrală, Europa de Vest și Marea Neagră, a fost reconfirmată de către Comisia Dunării, prin înființarea coridorului VII, și de către Guvernul României, care consideră că dezvoltarea coridorului este de o importanță strategică, având în plan modernizarea sistemului de semnalizare și a măsurilor hidrotehnice, asigurarea adâncimii minime de navigație în punctele critice pe toată perioada anului, modernizarea și întreținerea infrastructurii portuare – baraje, piloni, bazine și zone portuare.

De-a lungul celor 1.075 de kilometri traversați în România Dunărea parcurge 387 de kilometri în Regiunea Sud-Vest Oltenia – 192 de kilometri în Mehedinți, 150 de kilometri în Dolj și 45 de kilometri în Olt, iar din cele 20 de orașe pe care le traversează de-a lungul malului românesc cinci aparțin regiunii Oltenia – Orșova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Bechet și Corabia. Pe lângă acestea, Regiunea Oltenia mai dispune și de porturile din comunele Svinița, Dubova, unde se află și portul Tisovița, Gruia, Cetate și Rast.

Din punctul meu de vedere, și nu este doar părerea mea, dezvoltarea Olteniei, regiunea de unde provin și al cărei reprezentant sunt, este strâns legată de acest fluviu.

În programul de guvernare ne-am fixat măsuri concrete prin care să revitalizăm cele 12 județe riverane Dunării, cu investiții în infrastructura de apă, transport, patrimoniu cultural, turism și eficiență energetică. În acest sens, investițiile mari au fost demarate deja. Podul care va lega Brăila de Tulcea sau, mai bine spus, Moldova de Dobrogea se construiește și va fi gata în anul 2021. Aproximativ 59 de milioane de euro sunt investiți în modernizarea ecluzelor de la canalele Dunăre–Marea Neagră și Midia Năvodari–Poarta Albă, care leagă portul Constanța de fluviul Dunărea, în sud-estul României. Orașele de la Dunăre beneficiază de bani pentru dezvoltarea infrastructurii locale. Porturile de la Dunăre, în schimb, continuă să se afle în așteptarea unor zile mai bune.

Din datele economice privind exploatarea portuară de la Dunăre pare că acestea nu și-au mai revenit după criza financiară pe care au suferit-o în anul 2009. Dacă în Portul Constanța s-au înregistrat creșteri spectaculoase în ultimii ani, traficul total de mărfuri înregistrat în primul trimestru al anului 2019 în porturile maritime românești majorându-se cu 12,75%, ajungând la 15,05 milioane tone, față de 13,34 milioane tone în aceeași perioadă a anului trecut, în ce privește traficul fluvial lucrurile nu stau foarte bine.

Trebuie continuate măsurile dedicate relansării transportului de mărfuri pe Dunăre și, implicit, exploatării portuare. Porturile de la Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu și Galați au nevoie de terminale trimodale noi. Porturile Orșova, Moldova Veche, Calafat, Tulcea, Brăila au nevoie de investiții pentru modernizarea terminalelor de pasageri și a zonelor adiacente.