Dănuț Bica

„Deciziile discutabile ale Curții Constituționale sunt rezultatul politizării excesive a unicei autorități de jurisdicție constituțională din România”

Decizia Curții Constituționale a României din data de 30 mai 2018, prin care președintelui Iohannis i s-a impus revocarea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, reprezintă o consecință directă a politizării excesive a instituțiilor fundamentale ale statului român, realizate de guvernarea PSD–ALDE. Pentru acest motiv, este normal ca majoritatea românilor să nu aibă încredere în corectitudinea recentei decizii prin care Curtea Constituțională îl obligă pe președintele Klaus Iohannis să o revoce din funcție pe doamna Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al celei mai importante structuri din Parchetul General. Această

neîncredere este cauzată, în primul rând, de anumite detalii din biografiile celor care au votat o asemenea decizie, și anume antecedentele lor politice.

Prima și cea mai gravă îndoială în acest sens este cea legată de credibilitatea judecătorilor Curții Constituționale, având în vedere că unii dintre ei, înainte de a fi învestiți în aceste înalte funcții, au deținut poziții importante în structurile de conducere ale PSD și ale aliaților săi, inclusiv în perioada în care premierul Adrian Năstase cerea la ședințele de partid detalii din dosarele procurorilor, solicita „spălarea” de infracțiuni a unor politicieni loiali și fabricarea de dosare penale unor adversari politici. Cine ar putea să creadă că un astfel de judecător, odată instalat la Curtea Constituțională, i-a uitat pe cei care l-au numit acolo pe criterii politice, schimbându-și, peste noapte, principiile?

Din păcate, chiar dacă nu avem încă o motivare a deciziei adoptate, pe care specialiștii în drept constituțional să o poată analiza amănunțit, putem afirma cu certitudine că aceasta constituie un atentat la ordinea de drept constituțională, întrucât reprezintă un atac la atribuțiile Președintelui României. Decizia, practic, îl subordonează pe președinte ministrului justiției, obligându-l să dea curs propunerii acestuia, ceea ce este inacceptabil și ceea ce Constituția nu prevede. Președintele este liderul politic și instituțional care beneficiază de cea mai mare legitimitate, conferită de voturile a peste 6,28 de milioane de români, și nu poate fi obligat de nimeni să facă sau să nu facă ceva, în virtutea atribuțiilor sale constituționale.

Prin decizia Curții Constituționale din 30 mai s-a creat un precedent extrem de periculos, în urma căruia Președintelui României ar putea să i se impună în viitor să accepte numirea în funcții a unor magistrați afectați de un puternic deficit de încredere.

Situația de la Curtea Constituțională nu este singulară, deoarece alianța PSD–ALDE, în cele 17 luni de când guvernează, a reușit să politizeze aproape toate instituțiile fundamentale ale statului român, prin numirea la conducerea acestora a unor personaje obediente intereselor de partid. Lista cu instituțiile și serviciile publice pe care coaliția PSD–ALDE și le-a subordonat direct este extrem de lungă și se îmbogățește pe zi ce trece. Avocatul Poporului, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, ANCOM, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, ANRE, Curtea de Conturi, Autoritatea Electorală Permanentă, AEP, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune și multe altele răspund astăzi direct la comanda domnului Liviu Dragnea. Câți români mai pot avea încredere în deciziile și activitatea acestor instituții, chiar și când sunt corecte, atâta vreme cât noii lor conducători au fost nominalizați din rândul liderilor PSD și al aliaților săi, fiind foști prim-miniștri, miniștri, parlamentari sau alți șefi mai mari sau mai mici deținători de carnet de partid? Dorința lui Liviu Dragnea de a avea toate butoanele puterii chiar în biroul său a compromis, practic, autonomia acestor autorități și servicii publice de stat. Așadar cazul Curții Constituționale nu este singular, el fiind multiplicat de guvernarea PSD–ALDE în toate structurile statului român.