Mihai Răzvan Sturzu

Declarația mea politică de astăzi vizează susținerea dreptului la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere. Convenția europeană a drepturilor omului prevede la articolul 11 punctul 1 că „orice persoană are dreptul la întrunire pașnică și la libertate de asociere”. Obiectivul modificării Legii partidelor este de încuraja cetățenii români de a se asocia în mod liber în formațiuni politice, în vederea măririi gradului de participare la viața politică.

Legea aflată în vigoare are ca efect scăderea constantă a numărului de cetățeni români înscriși în formațiunile politice, întrucât participarea politică a cetățenilor români este descurajată. Un alt aspect negativ al actualei legi îl reprezintă diminuarea numărului de partide politice înscrise în campania electorală.

Analizând situația celorlalte state europene, putem sesiza că în România se impun condiții stricte pentru înființarea unui partid politic. În democrații precum Anglia, Olanda, Italia, Belgia și Franța, un grup de trei cetățeni se pot asocia în scop politic, formând fie un partid politic, fie o asociație civică cu dreptul de a intra în competiția electorală.

Dacă în 1990 erau necesari 251 de membri fondatori pentru înființarea unui partid politic, actuala Lege a partidelor impune un prag minim de reprezentativitate, de 25.000 de membri, iar acest lucru conduce la restrângerea exercitării dreptului de asociere, ce este un drept constituțional și primul drept conferit românilor după Revoluția din 1989.

Susțin modificarea numărului minim necesar înregistrării unui partid politic prin reducerea numărului de membri fondatori la trei, deoarece se va încuraja participarea politică a cetățenilor români. Mai mult, se va stimula activismul politic atât la nivel local, cât și la nivel național, va crește reprezentativitatea cetățenilor români pe scena politică și astfel România va fi privită ca o țară care continuă traseul către o democrație consolidată alături de Uniunea Europeană.