Nicolae Păun

Declarația mea politică se dorește a fi un semnal de alarmă la adresa autorităților române – Poliție, Jandarmerie, precum și alte structuri ale Ministerului Administrației și Internelor – implicate în prevenirea și combaterea infracționalității și a crimei organizate, pentru a decela și curma orice evoluții ale fenomenului infracțional care ar conduce la violențe interetnice și în transformarea minorității romilor, pe care o reprezint în Parlamentul României, în „țapul ispășitor” al traversării crizei economice.

Organizațiile romilor din toată Europa avertizează că xenofobia a luat amploare pe timp de criză chiar în state cu veche tradiție democratică, precum Franța și Italia, din cauza problemelor sociale și economice, iar romii au devenit, iarăși, ținte predilecte – așa cum au fost pe tot parcursul istoriei, de când au venit în Europa! Potrivit grupului European Roma Rights Centre, atacurile armate sau cu bombe incendiare ale căror victime au fost romii în Ungaria, Slovacia și Cehia s-au soldat cu zeci de morți în ultimii trei ani.

Sunt de notorietate incidentele interetnice din Bulgaria vecină, din săptămânile trecute, determinate de întârzierea aplicării legii în domeniul infracționalității, criminalității și evaziunii fiscale împotriva mafiei locale din orașul Katunița. Faptul că liderul grupării de crimă organizată din localitatea respectivă este rom este o întâmplare, întrucât, după cum au subliniat și numeroase personalități de pe scena politică europeană, în ultimii ani infracționalitatea nu are rasă sau etnie.

Aceste evenimente au evidențiat realitatea crudă din Bulgaria, aducându-i pe politicienii europeni – care vorbesc multe și fac puține – cu picioarele pe pământ. S-a evidențiat încă o dată lipsa unei soluții europene pentru romi, în genul unui „Plan Marshall”, în scopul asigurării unor condiții minime de trai decent pentru singurul popor fără țară din Europa secolului XXI!

Ceea ce a condus la cele patru zile de ciocniri de stradă între tinerii bulgari extremiști – afectați cel mai grav de șomaj și sărăcie și, prin urmare, înclinați către rasism și xenofobie – și romi a fost „lipsa justiției și inactivitatea instituțiilor”. Adevărata cauză a incidentelor etnice a fost, după cum spunea și Ivailo Kalfin, europarlamentar bulgar, faptul că „poliția și cei care ar trebui să aplice legea nu fac nimic, oamenii sunt complet fără apărare și încearcă să-și rezolve problemele prin legea mafiotă”.

Foarte îngrijorător este faptul că acesta nu este un caz izolat, ci tinde să devină o tendință la nivel european. În ultimii ani, poliția slovacă a reușit cu greu să calmeze tensiunile naționaliste care au escaladat în estul țării. Circa 200 de membri ai partidului de extremă dreaptă Frăția Slovacă au mărșăluit, în 2009, protestând față de ceea ce ei numeau „teroarea țigănească”. Romii s-au confruntat cu probleme și în Ungaria, când, în localitatea Kisleta, au fost împușcate o mamă și fiica sa – victimele unor atacuri cu conotație etnică. Au existat atunci șase crime cu un mod de operare identic, vizați fiind romii de la marginea satelor mici din estul Ungariei. Atacatorii aprindeau casele, iar apoi îi împușcau pe romii care ieșeau afară. Cehia a fost, de asemenea, scena unor conflicte interetnice repetate între populația locală și romi.