Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·14 mai 2013
Informare · respins
Iusein Ibram
Discurs
Declarația mea politică se referă la evenimentele petrecute în Imperiul Otoman în anul 1915.
În privința evenimentelor din perioada 1915–1918 a Imperiului Otoman, ar trebui ca istorici și diplomați ai celor două țări să se întâlnească la masa tratativelor, să analizeze evenimentele care au avut loc în această perioadă. Ar trebui să ne întrebăm care au fost cauzele care au dus la acest conflict. Se știe că cele două popoare implicate au avut o istorie, au conviețuit, au creat o cultură împreună. Acest conflict nu s-a produs din senin. Dar aceste evenimente petrecute în perioada anilor 1915–1918 vor fi elucidate atunci când cele două țări își vor relua relațiile diplomatice întrerupte acum 20 de ani.
După declanșarea Primului Război Mondial, armata țaristă împreună cu armeni trecuți de partea Rusiei au ocupat o mare parte a Anatoliei de Nord-Est. În această situație, Guvernul Otoman a hotărât să strămute o parte a populației armene din spatele frontului, în zone mai îndepărtate din sud-estul Anatoliei, care atunci se întindea în tot Orientul Apropiat. Evident, s-au ivit neajunsuri, dar în niciun caz nu poate fi tratat ca un genocid.
De altfel, statisticile de după Primul Război Mondial demonstrează că cei mai mulți dintre armenii dispăruți apar în Siria, Liban sau în alte părți din Orientul Apropiat.
În încheiere, ar trebui să amintim de privilegiile de care s-au bucurat armenii pe timpul Imperiului Otoman față de alte comunități creștine, ocupând funcții de ambasadori, parlamentari, miniștri, cu o patriarhie armeană înființată de Sultanul Mohamed al II-lea în 1453, care funcționează și astăzi. De asemenea, când milioane de turci mureau pe câmpurile de luptă pentru apărarea teritoriilor lor, membri ai comunității armene erau scutiți de serviciul militar și își vedeau în continuare de comerțul și afacerile lor.
Opinia comunității turce este că în Parlamentul României, fiind cea mai înaltă instituție de încredere a poporului român și a minorităților naționale din cadrul său, printre care și comunitățile turce și armene, încercările de dezbinare a acestor relații din partea unor intervenții nu pot altera buna conviețuire a tuturor membrilor care alcătuiesc România de azi, liberă, democrată și tolerantă.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.