Paul Ichim

Declarația politică este intitulată „17 octombrie – Ziua Internațională pentru Eradicarea Sărăciei”.

Aproximativ jumătate din populația lumii trăiește cu mai puțin de 2 dolari/zi, dar un miliard trăiește cu mai puțin de un dolar/zi.

„Situația nu poate fi modificată decât prin apariția unor locuri de muncă stabile și productive, reguli echitabile și respectarea drepturilor fundamentale la locul de muncă.” (liderul sindical Bogdan Hossu, în 2008).

Soluțiile identificate și propuse de el sunt:

- salarii crescute;

- locuri de muncă independente;

- accesul la servicii financiare, la formare și educare;

- politici de școlarizări;

- eliminarea muncii forțate a copiilor.

Cu acea ocazie, Marian Sârbu, fost ministru al muncii, familiei și protecției sociale, declara:

– trebuie create locuri de muncă, altfel crește riscul să devenim o națiune de asistați social;

– se impune angajarea tinerilor, a persoanelor între două vârste, a femeilor, oricând, astfel crește rata populației active.

Datele din 2008 arătau că în România erau 15 milioane de persoane în vârstă apte de muncă, dintre acestea fiind ocupate numai 8,8 milioane, iar salariate, cel mult 4,7 milioane.

Banca Mondială estimează că sărăcia în România va crește în acest an cu 1,7% față de 2008, la 7,4%, iar printre cei mai afectați sunt copiii:

– proporția sărăciei printre copii (sărăcia absolută) este anticipată să urce la 10,7% în 2009, față de 7,8% în 2008;

– câmpurile cele mai vulnerabile, pentru sărăcia absolută, se găsesc în mediul rural, iar aici, copiii proveniți din familii numeroase, tinerii, romii, șomerii și lucrătorii în agricultură.

Se așteaptă ca avansul sărăciei să fie mai mare în mediul urban decât în cel rural (în acest moment).

În 2008, numai 5,7% din populația României trăia în sărăcie, după ce creșterea economică din anii anteriori a scos din sărăcie sute de mii de oameni.

Numărul românilor care trăiau în sărăcie absolută scăzuse de la 2,1 milioane de persoane la 1,2 milioane în 2008.

România are cele mai mici cheltuieli de protecție socială din Uniunea Europeană. Banca Mondială sesizează aceste lucruri. Cheltuielile pentru programe care țintesc reducerea sărăciei sunt factori mici, raportați la PIB sau la nevoi, și au scăzut dramatic în ultimul an.

După statistici mai vechi (apărute în 2003–2004), erau raportate următoarele ierarhii:

– sărăcie după etnie: romi, români, celelalte etnii (în afară de maghiari), maghiari;

– urban/rural – conduce ruralul detașat;

– după regiunile țării, de la primul loc spre cel mai scăzut procent de sărăcie:

- nord-estul țării (Botoșani);

- sud-vestul țării (Oltenia);