Traian Constantin Igaș

Declarația politică se intitulează „Imixtiunea puterii legislative în actul de justiție – o nouă practică în activitatea Parlamentului României?”

Stimate doamne și stimați domni,

Deputații și senatorii, aleși prin vot în ceea ce constituie unica autoritate legiuitoare a țării, pe toată durata exercitării mandatului, din chiar momentul intrării în exercițiul efectiv al acestuia, sunt cei cărora le revine obligația de a depune toată diligența pentru a materializa rolul deținut de Parlament în cadrul statului român, anume acela de organ reprezentativ suprem al poporului român.

Să fie acesta unul dintre argumentele principale pentru care legea fundamentală, Constituția României, republicată, le conferă imunitate parlamentară doar în ceea ce privește voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului?

Disputa, căci așa poate fi catalogată, a pornit în Biroul permanent al Camerei Deputaților. Acesta, la solicitarea procurorului general Laura Codruța Kövesi de reluare a procedurii în cazul deputatului PSD Adrian Năstase, a răspuns favorabil, decizând ca în plenul Camerei Deputaților să fie dezbătută propunerea de începere a urmăririi penale a acestuia.

Urma ca deputații să se pronunțe asupra acestui punct din ordinea de zi prin vot, însă disputa a continuat, dosarul fiind practic blocat când deputații PSD, PNL și UDMR au părăsit sala pentru a determina lipsa cvorumului necesar desfășurării lucrărilor plenului. Probabil aceasta este o nouă formă de exprimare a votului, pe lângă cele deja consacrate – pentru, împotrivă și, respectiv, abținere –, care se dorește promovată de membrii acestor grupuri politice din Cameră, sau de neasumare a rolului pe care acești distinși domni parlamentari îl aveau în cadrul ședinței Camerei Deputaților, de vreme ce lipsa de cvorum a justificat suspendarea ședinței în care trebuiau să se pronunțe asupra începerii urmăririi penale a social-democratului Adrian Năstase.

Începerea urmăririi penale a acestuia vizează săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, trafic de influență și participație improprie la fals material în înscrisuri sub formă privată.

Or, deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, potrivit prevederilor constituționale, dar acestea nu par să aibă importanță, de vreme ce pe parcursul discuțiilor de la tribuna Camerei Deputaților intenția PD-L ca plenul să se pronunțe direct pe începerea urmăririi penale a mai sus menționatului deputat a fost contestată neîntrerupt de PSD, PNL și UDMR, aceștia creând un adevărat zid în jurul liderului socialdemocrat.

PSD a catalogat ca fiind neconstituțională solicitarea procurorului general Laura Codruța Kövesi, cerând ca PD-L să îi accepte acest punct de vedere.

Și, atunci, cum este asigurată finalitatea prevederilor constituționale detaliate în preambulul acestei declarații? Și mă refer la prevederile ce urmăresc tocmai să asigure cadrul legal în care să se deruleze mandatul unui parlamentar, de o manieră care să reflecte caracterul fundamental al acestuia, anume acela că mandatul este reprezentativ, nu creează un statut, statut care să confere posibilitatea de sustragere de la angajarea răspunderii juridice a unui parlamentar atâta vreme cât acesta a comis fapte pentru care competente să le încadreze ca având sau nu natură penală și să dispună în consecință sunt organele judiciare și, respectiv, instanțele judecătorești.