Dumitru Oprea

Declarația politică este intitulată „Abuzurile de interpretare legislativă, un pericol pentru democrație”.

Faptul că multe dintre prevederile Constituției României, ale unor legi și chiar ale regulamentelor Parlamentului sunt interpretabile nu mai este o noutate pentru nimeni. Chiar funcționarea justiției în această țară este afectată de lipsa de precizie a normelor juridice. Dacă această situație se datorează incompetenței, neglijenței sau unor rele intenții ale acelora care le-au stabilit este o altă temă.

Problema este tot mai serioasă și s-a ajuns chiar la situații periculoase, care pun în discuție funcționarea normală a statului. Sunt încă vii ecourile faimoasei suspendări din funcție a Președintelui României. 322 de persoane, parlamentari angajați într-un război dur cu adversarii lor politici, au reușit să-l înlăture, chiar dacă și temporar, pe șeful statului. S-a trecut atunci peste un semnal negativ al Curții Constituționale, semnal care a venit, după câteva săptămâni, și de la populație, care l-a votat din nou pe președinte.

Acesta nu este însă singurul exemplu. Constituirea comisiilor parlamentare de anchetă, având ca scop clar vendeta politică, a devenit obișnuință. De la faimoasa „Comisie Voiculescu”, menită să-l înlăture pe șeful statului, și până la comisiile făcute cu dedicație pentru miniștrii anumitor partide, se comit serioase abuzuri de interpretare a normelor de funcționare a Parlamentului.

Zilele acestea se vorbește de alți miniștri chemați la anchete, această practică urmărind, în mod evident, doar loviturile de imagine. Comisiile trebuie să-și atingă scopul de verificare, și nu de stabilire a unor verdicte, transformându-se în instanțe de judecată.

De asemenea, este posibilă și încercarea de suspendare din funcție a președintelui Camerei Deputaților, de parcă întreg PD-L-ul ar trebui suspendat. Ar urma astfel o altă forțare de notă, lucru care ar duce la interminabile dispute politico-juridice, întrerupând temporar activitatea Camerei Deputaților, amânând aprobarea propunerilor și proiectelor de lege și a altor acte normative.

Pe lângă situațiile arătate mai sus, sunt știute disputele aprinse pe marginea blocării unor proiecte de lege, a suspendării unor miniștri de către președinte, a funcționării CNSAS sau a ridicării imunității unor parlamentari. Toate aceste conflicte își au originea tocmai în modul defectuos în care sunt alcătuite normele juridice românești.

Atribuțiunile și răspunderile demnitarilor și instituțiilor sunt prea vag conturate. Se ajunge prea des în blocaje juridice care angrenează Curtea Constituțională, transformând-o într-un substitut al Parlamentului.

Deși sunt un adept al dereglementării, se pare că în România nu merge flexibilitatea cadrului legislativ. Totul trebuie să fie foarte clar și riguros reglementat, pentru a nu mai da loc interpretărilor și speculațiilor normativelor.