Doina Silistru

Declarația politică este intitulată „Cel mai dur program de restructurare din România ultimilor 20 de ani”.

Ziua de 6 mai va rămâne o zi neagră pentru bugetari, pensionari și șomeri. Pentru a nu mări impozitele, statul a decis să taie un sfert din cheltuiala cu salariile bugetarilor și 15% din pensii și indemnizațiile de șomaj. Astfel, fondul de salarii în sectorul bugetar va scădea cu 25% de la 1 iunie 2010, inclusiv salariul minim pe economie aplicat în sectorul de stat – de la 705 lei la 600 de lei –, pe când pensiile vor fi diminuate cu 15%. Tot cu 15% va scădea și ajutorul de șomaj, iar toate cele 16 programe de asistență socială care funcționează în prezent vor fi reanalizate.

Vestea reducerilor salariale a căzut ca un fulger peste bugetari. Mulți dintre ei, cu venituri derizorii, nu știu cum își vor mai plăti chiria, facturile.

Președintele Traian Băsescu, care și-a asumat personal programul de reduceri fără precedent în sistemul bugetar, a explicat că efectele pe care le-ar fi avut majorarea TVA asupra pensionarilor și salariaților cu venituri mici ar fi fost mai rele decât cele ce vor rezulta din reducerea pensiilor sau a salariilor. În plus, majorarea taxelor ar fi pus la pământ sectorul privat, deja sleit de falimente și concedieri, după un an de criză.

Președintele a declarat că, dacă salariile și pensiile nu sunt reduse, România va fi nevoită să angajeze un nou credit extern, ceea ce ar însemna „amanetarea” viitorului țării și a milioane de români. Până în decembrie, atât instituțiile din administrația centrală, cât și din cea locală vor trebui să facă evaluări ale fiecărui angajat și, apoi, să opereze reduceri de personal.

Șeful statului a încercat să dea și o tentă pozitivă acestor măsuri drastice. Astfel, au existat două scenarii: unul prevedea majorarea taxelor și impozitelor – scenariu care presupunea că Guvernul Boc nu mai prezintă încredere – și scenariul doi, cel prezent, cu toate scăderile de pensii și salarii, dar care presupune că FMI și UE au încredere în Cabinetul actual că poate face reforme.

Măsurile anticriză anunțate de președintele Traian Băsescu i-au făcut pe sindicaliști să anunțe mișcări sociale de amploare. Aproape două treimi din bugetari primesc salarii mai mici de 1.000 de lei, iar prin reducerea fondului de salarii cu 25% aceștia vor primi mai puțin de 750 de lei, bani care nu le vor mai ajunge pentru plata facturilor, a ratelor la bănci și pentru traiul de zi cu zi.

Dacă soluția prezentată de președintele Băsescu rămâne în picioare, de la 1 iunie punctul de pensie va coborî de la 732,8 lei, cât este acum, la 622,88 lei. Astfel, fiecare pensionar din România va încasa cu 15% mai puțin decât acum. În momentul de față, în România sunt circa 3,7 milioane de persoane care iau pensii mai mici de 740 de lei. Numărul total al pensionarilor este de circa 5,5 milioane de persoane.

Statul român s-a împrumutat la FMI, sub pretextul relansării economiei, pentru a face investiții în infrastructură. A motivat că astfel își asigură o centură de siguranță împotriva crizei. La un an de la contractarea primei tranșe de la Fond, nu a realizat nicio investiție, nu a finalizat nicio construcție și nu a relansat niciun sector al economiei. Banii împrumutați de la organismele internaționale au fost folosiți, în principal, pentru plata pensiilor și a salariilor din sistemul public. Dacă ar fi fost utilizați pentru investiții, în timp, ar fi generat noi locuri de muncă.