Alexandru Cordoș

Declarația politică este intitulată „Democrația în slujba cetățeanului”.

Ieri am sărbătorit cu toții Ziua Internațională a Democrației.

Ziua de 15 septembrie nu putea să treacă nesărbătorită de români, mai ales că avem experiență în a demonstra cât de greu se cucerește bastionul valorilor democratice după 45 de ani de pierdere involuntară a deprinderii libertăților de orice fel, în afară de aceea de conștiință.

Așadar, aș vrea să trec în revistă, pentru dumneavoastră, interesele României, așa cum se prezintă ele astăzi, după aproape jumătate de secol de totalitarism.

Opțiunea României pentru promovarea democrației în lume este una firească, în perfect acord cu aspirațiile sale de consolidare a progreselor democratice atât în plan intern, cât și pe plan internațional.

— România este interesată, în special, în încurajarea proceselor democratice din vecinătatea sa estică, în zona Mării Negre și în Balcani;

— În plan extins, promovarea și consolidarea democrației pe arena internațională sunt de natură să contribuie la realizarea unui climat de securitate, la dezvoltare economică și la întărirea cooperării.

Ceea ce mi se pare însă cel mai important lucru, ca reprezentant al Partidului Social Democrat și ca promotor al valorilor democrației sociale, este faptul că România, din perspectiva calității sale de stat membru al Uniunii Europene, susține, prin intermediul celor care o reprezintă în lume,

faptul că democrația trebuie să fie rezultatul unui proces intern, care trebuie sprijinit prin încurajarea dialogului dintre actorii interni, în primul rând, și, apoi, dintre actorii interni și actorii externi.

Pentru a păstra nealterate valorile social-democrate, însă trebuie să identificăm, în primul rând, obstacolele și opțiunile de reformă. Sigur, acum ne aflăm într-un moment de cumpănă, și mă refer la criza economică de proporții fără precedent și la daunele inevitabile pe care le aduce odată cu ea: greve, șomaj, scăderea nivelului de trai, lipsa locurilor de muncă.

Nu este însă primul moment de cumpănă care ne silește să luăm atitudine. Cea mai păguboasă poziție ar fi să stăm cu brațele încrucișate, așteptând neprevăzutul cu resemnare. Atâta timp cât am avut și avem democrație de exportat — mă refer la experiența noastră în domeniu, încurajarea proceselor democratice din fostele state comuniste din Europa Centrală și de Est în cadrul procesului de extindere a Uniunii Europene —, nu văd de ce am depune armele atunci când trebuie să ne coordonăm eforturile mai eficient în plan intern.

Vă reamintesc faptul că Partidul Social Democrat a susținut încă de la început și continuă să susțină că rolul cel mai important în societatea noastră îl are una dintre componentele pragmatice ale solidarității sociale, adică politica redistribuirii și finanțării politicilor de protecție socială.

Ca urmare a constrângerilor bugetare, social-democrația a redefinit, în ultimii ani, perspectiva politicilor de solidaritate. Tendința a fost aceea a trecerii de la protecția pasivă, ce solicită eforturi bugetare financiare îndelungate, la protecția activă și diferențiată. Astfel, se urmăresc politici de încurajare a reconversiei profesionale, de stimulare a politicilor ocupaționale etc.