Declarația politică este intitulată „Generalul Predoiu, spionul (și gherțoiul) lui Băsescu”.
La țepe în Piața Victoriei, băieți! Cu astfel de îndemnuri revoluționare a câștigat Traian Băsescu simpatia electoratului la sfârșitul anului 2004. Viitorul președinte promitea cu ochii în lacrimi o reformă à la Țepeș, așa cum nu mai văzuseră românii în ultimii 50 de ani. Așa-zisa democratizare a României includea epurarea clanurilor securiste, comuniste și pesediste infiltrate în principalele servicii de informații ale țării. Vechii ofițeri de Securitate aflați încă la hățurile Serviciului de Informații Externe (SIE), ca Silviu Predoiu, Marcel Alexandru, Marin Vâlcea, Vasile Sarcă, Nicolae Vintilescu, Grigore Istrate și alții, activau împotriva Occidentului încă de pe vremea dictatorului Nicolae Ceaușescu.
Intrarea în Uniunea Europeană și în NATO presupunea trecerea în rezervă a dinozaurilor comuniști care lucraseră și pentru structurile Tratatului de la Varșovia.
Schimbări s-au petrecut la Serviciul Român de Informații, unde, după instalarea în funcția de prim-adjunct a generalului Florian Coldea (un repetent adus în instituție de generalul Dan Gheorghe, fost locțiitor al comandantului USLA înainte de 1989), au fost întinerite conducerile multor secții județene. Din păcate, tinerii promovați s-au dovedit, în cele mai multe cazuri, slab pregătiți, slugarnici și obedienți tătucului de la Cotroceni.
A. Președintele Băsescu asigură supraviețuirea sistemului La Serviciul de Informații Externe reforma s-a împotmolit, pentru că Traian Băsescu și camarila sa făceau parte din sistem, fiind cadre racolate și documentate de sectoarele Centrului de Informații Externe (cum se numea SIE înainte de 1989), în vederea trimiterii „la post”. Ca urmare, Băsescu trebuia să se epureze el însuși înainte de a curăța Externele de securiști. Peste 70% din dosarele DIE/CIE/SIE nu au fost predate CNSAS nici astăzi, din motive lesne de înțeles, ca să nu mai vorbim de dosarele confiscate de armată la Revoluție. Opinia publică ar fi aflat cu stupoare cum demnitari și politicieni democrați (ofițeri conspirați) luptau împotriva NATO, spionau țările Europei Occidentale sau furnizau armament teroriștilor din toate zonele fierbinți ale globului. Fantomele politicii românești postdecembriste au dosare secretizate, pline cu documente semnate de instructorii-șefi Ioan Mihai Pacepa, Nicolae Pleșiță sau Nicolae Andruță Ceaușescu. Numai așa au fost promovați în cele mai importante funcții în stat, prin șantaj cu dosare și alte bube în cap.
Există nenumărate dovezi că Traian Băsescu a preluat slugile informative ale guvernării pesediste (2000–2004), folosindu-le împotriva celor care le promovaseră în grad și funcție (vezi Ion Iliescu, Adrian Năstase și alții).
Imediat ce a preluat puterea, Băsescu a făcut scurte vizite la sediile serviciilor speciale. În ianuarie 2005, președintele uitase deja de țepe și i-a lăudat pe securiștii „Epocii de Aur” pentru profesionalism și „densitate de creiere”. Printr-un decret din 8 februarie 2005, mulți dintre ei au primit o stea în plus, iar prietenii de spionaj ai președintelui Băsescu („la post” la Tokio) au fost imediat răsplătiți cu funcții de conducere în importante direcții din cadrul Serviciului de Informații Externe. Aceste numiri s-au făcut în ciuda faptului că, încă de la începutul mandatului său, Traian Băsescu fusese informat în amănunt despre metehnele informative ale ofițerilor superiori din cadrul serviciului secret extern. În stilu-i caracteristic, președintele a folosit aceste informări pentru a-i șantaja și promova în funcții de conducere pe ofițerii compromiși (fustangii, bețivi, afaceriști sau corupți), aceștia ajungând în cele din urmă marionete în mâinile sale.
Cel mai bun exemplu în acest sens este actualul prim-adjunct al directorului Serviciului de Informații Externe, generalul Silviu Predoiu, un securist al epocii ceaușiste, metamorfozat în zâna bună a democrației, împotriva căruia Traian Băsescu a primit de-a lungul timpului nenumărate plângeri și sesizări.
Astfel, la data de 10 decembrie 2005, la Președinția României s-a prezentat Marin Cruceru, ofițer de contraspionaj extern, care a activat pe fostul spațiu sovietic (Republica Moldova, Ucraina), de meserie profesor de istorie. Primit în audiență de Traian Băsescu, Cruceru i-a înmânat acestuia dosarul cu cele mai grave abuzuri ale celui care era la vremea aceea directorul Direcției generale de protecție internă din cadrul SIE – generalul-colonel Silviu Predoiu. Președintele a luat la cunoștință și a făcut ce știa mai bine. L-a promovat pe securist în funcția de prim-adjunct al șefului spionajului extern, postură în care se află și astăzi și datorită căreia este șeful _de facto_ al SIE. Secretul lui Predoiu? Dosarul de cadre al lui Traian Băsescu de pe vremea în care președintele activa la Anvers, scos la lumină din arhivele fostei UM 0195 (fosta unitate de contrainformații externe a DIE) de celălalt adjunct al șefului SIE, generalul Vasile Sarcă (zis DJ Vasile), al doilea nemuritor în ierarhia SIE.
B. Șef la SIE pe bază de șantaj, cu dosar de corupție la DNA
Presa centrală scria în 2006 referitor la adjuncții directorului SIE că „avem de-a face cu două personaje pregătite ca agenți anti-NATO în perioada cea mai neagră a dictaturii ceaușiste”. În cazul generalilor Silviu Predoiu și Vasile Sarcă, putem vorbi despre ofițeri CIE pregătiți la școala de la Brănești pentru a lupta împotriva Occidentului. Până la parvenirea lui Predoiu în funcții mari, Sarcă plimba dosare, ca adjunct al șefului Direcției secretariat, în cadrul căreia funcționa Arhiva SIE, locul în care se aflau și încă se mai află o parte din dosarele secrete ale Securității externe, încă de la înființarea acesteia. O sursă neprețuită de informații și de putere pentru Predoiu! În anul 2003, arhiva a trecut la Direcția de protecție internă, adică la colegul și amicul Silviu Predoiu, care a pătruns astfel în misterele și
biografiile secretizate ale politicienilor, incluzând aici și biografia noului locatar de la Cotroceni, care, după cum reieșea dintr-un dosar foarte bine ascuns în arhivă, era noua încarnare a unui ofițer CIE sub acoperire, aflat cândva la post la Anvers.
Astfel, România intra în UE cu agentul Pumnea (numele de cod al generalului Predoiu în Centrala SIE), un spion comunist, șef în cel mai important serviciu extern de informații al țării, posesor al Dosarului penal nr. 11/P/2006 referitor la fapte de corupție. Cazul a fost instrumentat inițial la Parchetul Militar de generalul-magistrat Dan Voinea, apoi a fost înaintat la DNA, unde i s-a pierdut urma.
C. Cine este securistul din fruntea Serviciului de Informații Externe?
Conform Anuarului Diplomatic și Consular al României editat de MAE, ediția 1993–1994, generalul de brigadă Silviu Predoiu s-a născut pe 5 august 1958 la București. Surse din cadrul Serviciului de Informații Externe susțin că generalul Predoiu minte, încercând să-și ascundă originea romă. Silviu Predoiu nu dorea să se știe că e născut în comuna Izvoarele din județul Giurgiu, dintr-un tată fost ofițer de securitate, pe nume Niculaie, și o mamă de origine romă, pe nume Domnica. Mai mult, jurnaliștii au descoperit că Niculaie Predoiu, fost șef al Serviciului de Contrainformații al Inspectoratului General al Miliției și apoi șeful Inspectoratului Județean de Miliție și Securitate Giurgiu înainte de 1989, era poreclit „Țiganul” sau „Laleaua neagră” și s-a remarcat drept un activist înrăit și un om fără scrupule, incult, grobian și necioplit, care a distrus multe cariere fără nicio remușcare. Predoiu senior a fost bun prieten cu colonelul Constantin Fulga, șeful Serviciului de Pază și Ordine al Miliției Brașov, nimeni altul decât tatăl fostului director al SIE Gheorghe Fulga, în perioada 2001–2006.
Avansat în urmă cu câțiva ani, la intervenția fiului său, general în rezervă, Fulga senior are studii militare la Moscova. Cu ajutorul său, au intrat pe sub pielea președintelui Ion Iliescu juniorii Fulga și Predoiu. În anul 1986, securistul Niculaie Predoiu ar fi fost îndepărtat din funcția de șef CI pe Miliție de către șeful Inspectoratului General al Miliției, generalul de contrainformații militare Constantin Nuță, pentru legături suspecte cu Fulga senior, fiind lucrat, ca mulți alții cu studii la Moscova, în operațiunea „Barajul” a UM 0110 (formațiunea anti-KGB). De asemenea, a fost cercetat într-un dosar penal pentru protecția vameșilor de la Giurgiu care făceau contrabandă cu aparatură electronică, dar a avut noroc că a venit Revoluția și a scăpat.
Același Anuar Diplomatic și Consular al României consemnează faptul că actualul prim-adjunct al SIE, Silviu Predoiu, a absolvit Facultatea de Geologie – Geografie București și a lucrat în perioada 1984–1985 în ICE Geomin. La facultate a intrat cu ajutorul tatălui și s-a remarcat drept un student mediocru, absolvind studiile universitare printre ultimii din promoție și fiind repartizat la Petroșani. Potrivit anuarului, în perioada 1985–1993, Silviu Predoiu și-ar fi desfășurat activitatea în Regia Autonomă Metale Rare București, o întreprindere a Ministerului de Interne folosită ca parcare pentru securiștii cu bube în cap sau deconspirați din diverse motive. La Metale Rare a fost instruit de căpitanul Nicolae Neferoiu și a stat în fapt numai până în 1987, când datorită relațiilor tatălui său cu generalul Ioan Moț a fost încadrat în
DIE, la Unitatea de Contrainformații Externe (UM 0195), la care șef era Moț. Tot atunci a urmat cursuri de doi ani la Școala de Securitate de la Brănești și a devenit ofițer.
La această școală s-a remarcat drept un pilos și un îngâmfat, fiind detestat și ocolit de toți colegii săi de curs, fiindcă era un lăudăros notoriu, îndeosebi cu cunoștințele și relațiile sale. Înființată și echipată de adjunctul DIE Ion Mihai Pacepa ca o alternativă la școlile similare de perfecționare a ofițerilor de informații de la Moscova, instituția pregătea tinerii pentru spionaj împotriva structurilor euroatlantice. Predoiu a lucrat ca ofițer CIE acoperit în Comerț Exterior și a fost retras în Centrala SIE în anul 1990, unde timp de trei ani a activat ca ofițer de contraspionaj. După Revoluție, a fost la un pas să fie linșat de către colegii săi din UM 0195 pentru comportamentul său sfidător. Fiind tânăr, a fost menținut în structură, încercându-se instruirea lui, pentru că era o catastrofă, iar pentru a fi protejat a fost trimis la post în Africa, respectiv în Nigeria.
D. Străpuns pentru cucerirea soției portarului de la ambasadă
În anul 1993, spionul Predoiu a fost numit secretar III la Ambasada României din Lagos, după ce ar fi urmat un curs postuniversitar de jurnalism. Alături de Predoiu, în Nigeria activau ofițeri vechi sub acoperire, printre care și Bogdan Dumitrescu, ultima rămășiță a „Filierei Nigeriene” de trafic cu armament, arestat și judecat în 2006 pentru spionaj militar în favoarea Moscovei.
Dacă pe site-ul SIE, în dreptul generalului Predoiu, figurează „misiune externă” între anii ’93 și ’97, Ministerul Afacerilor Externe l-a deconspirat pe diplomat mai întâi în Anuarul diplomatic din 1994, apoi printr-un comunicat al biroului de presă. Conform MAE (adresa nr. A1/L544/3 din 18 ianuarie 2007), Silviu Predoiu „s-a aflat în misiune permanentă la Ambasada României la Lagos (Nigeria), în perioada 18.10.1993–22.11.1997. Pe durata misiunii, s-a ocupat de presă și relații consulare”.
Colegii de spionaj afirmă că, după un scandal monstru cu portarul ambasadei, subofițer SIE, cauzat de faptul că s-a dat la nevasta acestuia, Silviu Predoiu a fost înjunghiat. Cazul a devenit subiect de predare pentru cursanții de la Brănești, când erau instruiți cum să se comporte la post, generalul Grigoraș, șeful Direcției protecție în acea perioadă, prezentând ani buni acest caz ca un exemplu negativ. Silviu Predoiu a recunoscut fără să vrea, de față cu fostul său coleg, generalul (r) Marcel Alexandru, că a fost înjunghiat în perioada în care a fost la post, considerând episodul o faptă de vitejie.
E. Implicat în afaceri cu petrol și armament
În ciuda evidențelor, generalul Predoiu a negat totul, până și faptul că a fost la post în Nigeria, o zonă gri pe harta contrabandei cu armament și produse petroliere, de pe care românii au fost scoși în 2006, în mod brutal, în urma afacerii „Bogdan Dumitrescu”.
Din nefericire pentru acesta, jurnaliștii l-au dovedit pe Silviu Predoiu cu „radiograma nr. 888 din 18.11.1996 lagos”, decriptată și semnată „silviu predoiu, secretar iii”. Presa centrală a relatat că Silviu Predoiu și Bogdan Dumitrescu erau amestecați în afaceri dubioase cu petrol, împreună cu oficiali nigerieni și cu mai mulți afaceriști ai vechii Securități. Dextron, Petroconsult, Chrome Consorțiu sunt numai câteva
dintre brațele caracatiței prahovene întinse de Securitate în Nigeria. Mai trebuie adăugat și faptul că Nigeria este alături de alte țări, ca Mauritania, Tunisia, Maroc, unul dintre end-userii falși folosiți în afacerile cu armament ale Securității și ale urmașilor săi.
Cu alte cuvinte, Serviciile Secrete române vindeau armament în zone de conflict, aflate sub embargou, și prin intermediul Nigeriei. Afacerile se derulau la adăpostul relației cu National Petroleum Corporation, un fel de Petrom al Nigeriei. Actualul adjunct al SIE ar fi intervenit de asemenea ca Emeka Offor, unul dintre cei mai influenți politicieni nigerieni, posesor al unei imense averi, să ajungă consul onorific al României la Lagos.
Cariera de diplomat a lui Predoiu a luat sfârșit în anul 1997, când a fost chemat în țară de la post.
F. Ascensiune fulminantă în SIE
La sosirea în țară, „diplomatul” CIE/SIE a avut o ascensiune fulminantă în centrală, fiind numit în 1997 șef de birou în Serviciul Asia din cadrul Direcției C, unde l-a avut șef pe colonelul Constantin Vatamanu, un vechi ofițer CI-ist, fost ofițer de miliție la Iași, ca și tatăl lui Predoiu. Colonelul Vatamanu l-a sprijinit și l-a sprijinit foarte mult pe Predoiu junior, ajutându-l să fie promovat locțiitor de-al său și apoi șef de serviciu, după ce el a plecat la post în Japonia, drept consul.
Predoiu a ajuns astfel să coordoneze o vreme ofițerii care acționau pe spațiul țărilor ex-sovietice. În anul 1999, Silviu Predoiu era locotenent-colonel și a ajuns fulgerător, datorită intervenției soției sale, Cătălina, la președintele Emil Constantinescu, căruia îi fusese student la Facultatea de Geologie, director la Direcția de crimă organizată, având funcție de general.
Între 2002 și 2003, după ce director la SIE a ajuns profesorul de socialism științific Gheorghe Fulga, Silviu Predoiu a fost promovat șef al Direcției antiterorism din SIE. După ce generalul Adrian Isac a plecat de la șefia Direcției de protecție internă, în 2003, în locul său a fost promovat Predoiu. În 2004, acesta a fost avansat general și șef al Direcției generale de securitate internă din SIE. Președintele Băsescu, cel care promitea pesediștilor „țepe în Piața Victoriei”, l-a numit oarecum inexplicabil pe general, în noiembrie 2005, prim-adjunct al directorului SIE, practic șeful spionilor externi.
În materie de avansări, Predoiu a bătut toate recordurile, fiind avansat de patru ori începând din anul 2004, când a fost făcut general de brigadă, astăzi având gradul cel mai înalt, de general cu patru stele. Ultimele trei avansări le-a obținut din partea președintelui Traian Băsescu în 2006, 2008 și 2011.
G. Nevasta – la Resurse umane, amanta – psiholog. La SIE
Ca orice securist care se respectă, Silviu Predoiu și-a angajat nevasta, Cătălina, în 2001, în Compartimentul sinteză din cadrul SIE. Consoarta a fost promovată în 2005 la conducerea Serviciului analiză, apoi a devenit șefa unuia dintre serviciile Direcției resurse umane, care se ocupa cu angajările și cu promovările ofițerilor externiști. Practic, în acel moment, familia „Pumnea” tăia și spânzura în SIE.
În noiembrie 2006, după dezvăluirile apărute în presa centrală, Cătălina Predoiu a fost schimbată fără prea mult
tam-tam din Direcția de resurse umane a SIE. În vremea aceea, fratele generalului Silviu Predoiu era șef de serviciu în SRI.
Adresa declarată a familiei Predoiu este str. Frunte Lată nr. 4, bloc P5, etaj 2, ap. 8, sector 5, București, dar și-au construit, din umilele salarii de bugetari, o vilă cochetă în Băneasa, în spatele postului de televiziune „Antena 1”, în dreptul sediului Grivco, zonă în care au devenit cunoscuți pentru scandaluri alimentate bahic.
O piesă de bază în anturajul lui Silviu Predoiu este una din amantele generalului, psihologul Bianca Șerb, de la SIE. Figură ștearsă, cu ochelari rotunzi și groși ca fundul sifonului, psihologul Bianca are un aer stahanovist, provocând necunoscătorilor în domeniu fiori mai ceva ca Ana Pauker. Protejată de șeful _de facto_ al SIE și avansată până la gradul de colonel, a fost promovată fulgerător, primind chiar două grade într-un an. În martie 2005, în urma dezvăluirilor jurnalistului Ovidiu Eduard Ohanesian, simțindu-se vulnerabil, Silviu Predoiu era însoțit pas cu pas de domnișoara psiholog.
Ofițerii din sistem, care au avut de-a face cu cei doi, spun că aceștia au creat în instituție o atmosferă deosebit de încordată. Fostul colonel SIE Ionel Dragomir a fost unul dintre cei care au avut curajul să dea în judecată instituția de unde fusese dat afară abuziv. În acel moment, Bianca Șerb a dispărut din peisaj, iar când a fost citată ca martor, SIE a răspuns instanței de judecată că nu are o angajată cu acest nume. Probabil au trimis-o sub acoperire la post, undeva în străinătate.
În cadrul SIE se mai știe că generalul Predoiu a avut relații amoroase cu o doctoriță de la Policlinica SIE și cu o domnișoară Carmen, de la Serviciul Cooperare din SIE.
H. Incultură crasă și ură viscerală față de tinerii educați
Mulți ofițeri au fost siliți să renunțe la carieră din cauza familiei Predoiu. Presa centrală a scris că generalul Predoiu a fost botezat în SIE cu apelativul de „Pleșiță II”, din cauza inculturii sale. Tinerii din SIE se plângeau că Silviu Predoiu, ajutat de feblețea sa, psihologul-colonel Bianca Șerb, se poartă ca un stăpân de sclavi pe plantație. Încadrările se făceau pe ochi frumoși, iar destituirile erau arbitrare.
Surse din cadrul SIE afirmă că, sub directoratul lui Gheorghe Fulga, Predoiu s-a ocupat cu identificarea și îndepărtarea ofițerilor care nu acceptau compromisuri. La vremea aceea, accesul în instituție nu se putea face decât pe bază de șpagă și la recomandare politică. Apartenența la o familie de vechi securiști reprezenta un avantaj în cariera viitorilor ofițeri externiști. Trimiterea la post însemna un lung șir de „cotizații”, până la șeful de direcție și la secretarul de stat din MAE. Lunar, o parte din salariul primit de ofițer la post mergea către boierii SIE.
Din cauza gradului înalt de politizare și corupție, mulți tineri cu pregătire superioară, cu masterate și doctorate, au părăsit SIE. Ei l-au descris pe Silviu Predoiu ca fiind „un agramat, ce întruchipează tipul lipsit de orice scrupule, bețiv și afemeiat notoriu, care a declanșat numeroase scandaluri amoroase în SIE”.
Prin înscenări, abuz de putere și manipulare, Predoiu a distrus cariera multor ofițeri de perspectivă și în epoca Băsescu. În SIE, testul psihologic este hotărâtor pentru trimiterea în misiune externă. Cu ajutorul apropiaților și mai
ales al apropiatelor sale din conducerea instituției, mulți ofițeri SIE au fost declarați de Silviu Predoiu labili psihic și, în consecință, nu au mai fost trimiși la post. Fiind un tip mediocru, Predoiu are o ură viscerală față de tinerii instruiți și educați.
I. Prins cu minciuna în conferința de presă
Jurnalistul Eduard Ovidiu Ohanesian spune că l-a cunoscut pe generalul Silviu Predoiu în luna martie 2005, cu puțin timp înainte de a fi victima unei operațiuni complexe, pusă la cale de Serviciile Secrete române, mediatizată ca „Răpirea din Irak”.
În urma unor articole dure despre abuzurile comise de unii ofițeri de rang înalt din cadrul SIE, publicate în cotidianul „România liberă”, Silviu Predoiu, proaspăt numit prim-adjunct al directorului SIE, a hotărât organizarea primei conferințe informale cu jurnaliștii. Se părea că instituția, urmașă directă a Securității ceaușiste, voia să dea semne de deschidere către opinia publică. Din partea SIE, printre alții, mai participau la așa-zisa conferință generalul Marcel Alexandru – secretar de stat, generalul Nicolaie Goia – șef de direcție, fostul purtător de cuvânt al SIE Vică Țăranu, șeful Biroului de relații cu presa, Nicolae Vintilescu, și alți ofițeri nominalizați de Ohanesian în articolele sale.
Într-o pauză, Predoiu, asistat din umbră de psihologul Bianca Șerb, a afirmat în mijlocul ziariștilor că nu a fost niciodată în Nigeria și că nu a avut vreo legătură cu rușii. Cu alte cuvinte, a dat de înțeles că jurnalistul Ohanesian mințea în articolele sale. Din păcate pentru generalul-dandana, la scurt timp după conferință, l-a dat în vileag o radiogramă publicată în presă (radiograma nr. 888 din data de 18.11.1996, ora 19.00), trimisă din Ambasada României de la Lagos, semnată, cum altfel, „Silviu Predoiu, secretar III MAE”. A urmat răspunsul Ministerului Afacerilor Externe, care dovedea că Predoiu era ofițer SIE sub acoperire de diplomat în Nigeria, exact în perioada la care făcuse referire Ohanesian. După numai un an, fostul său coleg de apartament și de afaceri murdare în Lagos (pe când reprezentanța României în Nigeria nu deținea un sediu propriu), ofițerul SIE Bogdan Dumitrescu, este arestat, judecat și condamnat de o instanță nigeriană pentru transmitere de secrete militare către diplomați ruși.
J. Abuz grav în cazul colonelului Dragomir
Cazul colonelului Ionel Dragomir a făcut subiectul celei de-a doua conferințe informale organizate de generalul Predoiu la SIE. Remarcat drept un ofițer profesionist în SIE, colonelul Dragomir a fost dat afară în mod abuziv, fără drept de pensie, de către generalul Predoiu, la comanda expresă a președintelui Traian Băsescu, care l-a numit „colonelul Dumitrescu” și l-a acuzat că i-ar fi furnizat informații jurnalistului Ovidiu Eduard Ohanesian. De această dată au fost invitați doar ziariști convenabili, care înghițeau pe nerăsuflate intoxicările de presă răsuflate de Predoiu.
Speriat de procesele intentate de colonelul Dragomir și de dezvăluirile pe care acesta le putea face referitor la corupția din SIE, Silviu Predoiu a încercat să-i fabrice fostului colonel o biografie falsă. Fără succes, dar nu s-a lăsat. Ascunzându-se sub semnătura „Biroul Director”, în data de 13 aprilie 2007, Silviu Predoiu a postat pe site-ul SIE un comunicat care îl înfiera proletar pe „dușmanul poporului”, jurnalistul Ovidiu Eduard Ohanesian, urmat de un denunț penal la Parchetul
de pe lângă Curtea de Apel București. O dovadă clară de poliție politică, inspirată de declarațiile tătucului său de la Cotroceni, Traian Băsescu. Între timp, denunțul penal a fost pierdut fără urmă, pe drum spre Parchetul General.
## K. Exercițiu de poliție politică în cazul Năstase
Imediat după venirea la putere a președintelui Traian Băsescu, generalul Predoiu a început să caute dovezi și documente incriminatoare la adresa fostului premier PSD Adrian Năstase. Astfel, l-a determinat pe colonelul Ioan Păun (Pilu), fost consul în China, cunoscut ca apropiat al familiei Năstase, să spună tot ce știe. Totodată, l-a instruit personal pe directorul Octavian Crețu de la SC Ape Minerale Borsec cum să folosească tehnica operativă în discuțiile cu Adrian Năstase, dându-i ordin să coopereze cu DNA.
Crețu avea o legătură mai veche cu SIE, de dinainte de 1989, despre care pot spune mai multe generalul Constantin Rotaru, fost director adjunct al SIE, și colonelul Emil Ivan, fost șef de direcție în SIE, care după ieșirea la pensie au fost angajați amândoi la SC Ape Minerale Borsec. Inclusiv colonelul Ioan Păun a fost angajat de către Crețu la o fabrică de-a sa din Sebeș.
În concluzie, generalul Predoiu a fost cel care a furnizat cele mai multe documente referitoare la ex-premierul Năstase. Condiția pentru a-l salva pe colonelul Păun de închisoare a fost să-i organizeze o vizită în China președintelui Băsescu și soției sale la același nivel cum a organizat vizita ex-premierului Năstase și soției acestuia.
## L. Protejarea lui Băsescu, Udrea și Stolojan
În anul 2006, în cadrul SIE a fost înființată o direcție care se ocupa cu munca informativă în domeniul energiei, condusă de un ofițer cu numele de cod „Chiliman”. Rezultatele au început să apară foarte repede, această direcție dovedindu-și utilitatea. În urma cazului Alro, în care au fost implicate mai multe persoane din conducerea țării, respectiv președintele Traian Băsescu și consilierii prezidențiali Elena Udrea și Theodor Stolojan, s-a ajuns la concluzia că unele informații esențiale au parvenit procurorilor DIICOT de la această nouă direcție. La ordinul lui Băsescu, generalul Predoiu a declanșat o anchetă pentru a stabili cine este implicat. Întrucât nu a reușit să stabilească cine a sprijinit DIICOT, împreună cu președintele Băsescu au decis desființarea acestei structuri, marea majoritate a ofițerilor fiind trecuți în rezervă.
## M. Ambasadori compromiși, protejați de Predoiu
Fosta ambasadoare a României în Australia, Manuela Vulpe, devenită celebră după ce a exersat diplomația în jacuzzi cu fostul ministru de externe Teodor Baconschi, a fost în legătura generalului Predoiu, care a instruit-o și-a implicat-o într-o relație scandaloasă cu un diplomat iranian care trebuia compromis. De fapt, Predoiu a făcut aceste jocuri la comandă și în interes american. Din această cauză, Manuela Vulpe nu a fost exclusă din diplomație și a ajuns ambasador în Mexic în urma scandalului sexual cu ecumenicul Baconschi.
Ambasadorul Sofineti din India a fost semnalat că ar avea activități de spălare de bani cu un finanțator al rețelelor teroriste, în urma cărora diplomatul nostru și-a rotunjit bine veniturile. Pentru că ambasadorul Sofineti era în legătura generalului Predoiu și furniza informații SIE, nu s-a luat nicio
măsură împotriva acestuia și a rămas ambasador ca să reprezinte interesele SIE, nu ale României.
N. Responsabilitatea lui Predoiu în cazul diplomatului Grecu
Acțiunea diplomatului Gabriel Grecu, din Federația Rusă, ofițer acoperit al SIE, care a fost prins și reținut de FSB când ridica un material informativ de la o căsuță poștală din Moscova, a fost aprobată și coordonată nemijlocit de către generalul Predoiu. Operațiunea a fost atât de prost planificată, iar verificările au fost atât de superficiale, încât rușilor li s-a părut incredibil de ușor să prinzi în flagrant un ofițer SIE și să-l reții câteva ore, timp în care nu se știe ce s-a întâmplat cu Grecu, fiind posibil să fi fost sedat și interogat ori chiar recrutat.
Pentru că operațiunea a fost aprobată și coordonată de Predoiu, nu s-a luat nicio măsură și nu s-a făcut nicio analiză de caz. De fapt, rușii au monitorizat legătura SIE cu așa-zise surse de informații de ani buni, iar în tot acest timp au intoxicat serviciul român de spionaj. Acest lucru naște mari semne de întrebare asupra profesionalismului sau, mai grav, asupra loialității generalului Predoiu.
În SIE se mai comentează de mult timp modul defectuos în care generalul Predoiu a gestionat milioane de euro destinați finanțării înființării unui post de televiziune în Republica Moldova, suspectându-se sustragerea a sute de mii de euro de către Predoiu&Co.
Referitor la răpirea jurnaliștilor români din Irak, generalul Predoiu a fost cel care l-a influențat și l-a determinat pe președintele Băsescu să accepte scenariul american al răpirii, care ulterior s-a transformat într-o răpire adevărată. Cu acest prilej, Predoiu a devoalat americanilor o mare parte a potențialului informativ pe care îl avea SIE în lumea arabă din vremea lui Ceaușescu. Logic, acest potențial a fost preluat de către americani.
## O. Jocurile băsiste ale generalului Predoiu
Generalul Predoiu cunoaște foarte bine și potențialul informativ al fostei Brigăzi U (Umbre), devenită Direcția H în vremea directorului Cătălin Harnagea. O parte dintre foștii ofițeri deplin acoperiți, racolați și instruiți de generalul Cornel Biriș bântuie prin Parlament, Guvern, Președinție, justiție și diplomație, multe decizii contestate care se iau în aceste instituții fiind rodul ordinelor primite de la SIE, de fapt de la generalul Predoiu, care, la rândul său, le-a primit de la președintele Băsescu.
Alegerile prezidențiale din 2009 au oferit din nou generalului Predoiu prilejul de a-și oferi serviciile președintelui Băsescu. Predoiu a coordonat toți ofițerii SIE implicați în măsluirea voturilor în favoarea lui Băsescu, cooperând foarte bine cu ambasadorul Baconschi de la Paris. Tot generalul Predoiu a coordonat operațiunea ofițerilor deplin acoperiți ai SIE care au compromis guvernarea USL în străinătate după referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu din iulie 2012.
## P. Strict urgent – Debarcarea generalului Predoiu
Opinia publică și clasa politică trebuie să înțeleagă că toată activitatea informativă operativă a SIE este cunoscută numai de către generalul Predoiu, nu de către directorul civil, actualmente Teodor Meleșcanu, care este de fapt o marionetă și nu are acces deplin la surse și operațiuni.
După mai bine de două decenii de la Revoluția anticomunistă și după accederea României în structurile euroatlantice, ar fi cazul ca dinozaurul comunist din fruntea SIE, generalul Silviu Predoiu, să fie debarcat împreună cu toate fantomele Securității din lumea politică, justiție, presă, afaceri și diplomație.
Dosarele Securității, secretizate abuziv în arhivele SIE, trebuie prezentate opiniei publice fără nicio rezervă, pentru ca electoratul să se prezinte la vot în cunoștință de cauză.
Conducerile Serviciilor Secrete, mai ales cea a Serviciului de Informații Externe, trebuie depolitizate, ofițerii acestor structuri urmând să-și facă datoria față de țară și față de cetățeni, nu împotriva acestora. Retragerea ofițerilor acoperiți din politică, justiție, afaceri, presă este o necesitate. Altfel, vom trăi în continuare la cheremul acelorași personaje, cu Institutul de Economie Mondială în CV și în suflet, educate la marea școală a generalilor Nicolae Pleșiță și Ioan Mihai Pacepa, într-o Românie tot mai orwelliană.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.