Sorin Serioja Chivu

Declarația politică este intitulată „Glasul disperat al roților de tren”.

„Glasul roților de tren

Să-l asculți în orice seară;

Și când mica-ți inimioară

O să plângă într-o seară,

Să-l asculți și te va mângâia.”

Așa sună celebra melodie a lui Ion Vasilescu, pe versuri de Nicolae Constantinescu. Din păcate, acest „glas” nu mai sensibilizează pe nimeni, și nici nu mai inspiră vreun artist liric.

De mai bine de o sută de ani, calea ferată a reprezentat principalul mijloc de transport în România atât pentru călători, cât și pentru marfă.

În perioada 1960–1990, calea ferată a avut parte de mari transformări și modernizări, constând în automatizăricentralizări electrodinamice, introducerea de bloc de linie automat, bariere automate, triaje mecanizate, dublări de linii, electrificări pe liniile magistrale.

Calea ferată avea în 1990 un efectiv de 260.000 de salariați, care, pe lângă activitatea propriu-zisă de efectuare a transportului feroviar, își produceau singuri, pentru uzul propriu, dar și pentru alți beneficiari, aproape totul, de la ac la computer.

Din păcate, după 1990 criza s-a accentuat de la an la an în sectorul feroviar, ca urmare a proceselor masive de restructurare, reorganizare, divizare, externalizare aplicate aici.

După cum se arată și în documentul POS-T, document care sintetizează liniile directoare ale dezvoltării infrastructurii de transport din România în perioada 2007–2013, acceptate de Comisia Europeană, condiția actuală a infrastructurii de transport și de servicii, de o calitate inferioară și care nu răspunde nevoilor prezente, împiedică circulația bunurilor și a forței de muncă, stabilirea afacerilor, competitivitatea și investițiile.

Așadar, se dorește ca în România să se dezvolte un sistem de transport echilibrat, legat de toate modurile de transport, prin încurajarea dezvoltării sectoarelor feroviar, naval și intermodal.

Iată care sunt avantajele transportului feroviar de marfă și călători:

– eficiența energetică este superioară pentru transportul feroviar față de cel rutier;

– eficiența energetică este mai bună pentru transportul feroviar, deoarece consumul de energie pe unitatea de transport este de 10% față de consumul pentru transportul rutier;

– cauzează o poluare mai redusă a mediului înconjurător, cu o cantitate a poluanților aerieni de numai 10% față de transportul rutier;

– pentru pasageri, calea ferată oferă un larg beneficiu social, datorită acoperirii extinse la nivel național, și este considerată mai sigură decât călătoria cu autobuzele sau autoturismele; – accidentele feroviare sunt mai rare pe pasager/kilometru și tonă/kilometru decât cele rutiere.

Cu toate acestea, sectorul feroviar beneficiază, în ultimii ani, nu de încurajări din partea statului, ci, mai degrabă, de piedici și de dezinteres, din ce în ce mai accentuate și cu consecințe din ce în ce mai grave.