Laurențiu Chirvăsuță

Declarația politică este intitulată „Manifest pentru responsabilitate politică anticriză”. Stimați colegi,

Apropierea a 20 de ani de la momentul Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și agravarea situației economico-sociale la sfârșitul acestui an impun luarea în seamă a unor fapte semnificative. La împlinirea celor două decenii, este momentul să aducem o nouă speranță și încredere în valorile care stau la baza proiectului nostru național.

Voi enumera câteva probleme grave ale situației României astăzi:

– economia este în cădere liberă, fără perspective clare de redresare – cel puțin 7% scădere a PIB-ului, mai mult decât în 1997, primul an al precedentei recesiuni 1997–1999;

– hemoragia locurilor de muncă își urmează cursul – după legea lui Okun privind relația PIB–șomaj, putem ajunge la un șomaj de peste 8%, adică cel puțin 750.000 de șomeri;

– riscăm să pierdem ce s-a câștigat în perioada de creștere economică a ultimilor ani – creșterea veniturilor populației și a puterii de cumpărare, scăderea sărăciei sunt toate procese reversibile; putem ajunge la situația de la începutul anilor 2000, ceea ce ar însemna un deceniu pierdut din punct de vedere istoric;

– disoluția autorității statului – statul nu mai generează încredere, ci chiar aversiune; cetățenii nu se mai simt protejați, în siguranță pe stradă sau în ceea ce privește proprietatea individuală; serviciile publice sunt în stare vizibilă de declin, iar personalul este demoralizat. Statul nu mai reușește să se impună ca un factor de stabilitate în viața socială. Toate aceste fenomene au fost resimțite de români și în anii precedentelor căderi ale economiei (1990–1992, 1997–1999), dar au fost asanate de îmbunătățirea ulterioară a situației economice;

– lipsa României din dezbaterile-cheie privind viitorul – atât la nivelul principalilor reprezentanți ai statului român, cât și la nivelul opiniei publice, se constată un total paralelism cu marile teme: securitatea accesului la resursele strategice, schimbarea climatică, un nou model economic, restructurarea instituțiilor de guvernanță mondiale (ONU, FMI);

– declinul societății civile – democrația presupune implicarea cetățenilor în treburile publice, preocuparea pentru buna funcționare a serviciilor publice, un spirit viu, de dezbatere civilizată, fără tonuri stridente. În loc de aceasta, avem un partizanat orb, concentrarea proprietății asupra instituțiilor media și o puzderie de ONG-uri care mimează existența unei societăți civile autentice în beneficiul unor „mandarini”. Rezultatul este un climat general de neimplicare, cinism și fatalism.

Decembrie 2009 va aduce cu sine atât acutizarea crizei prezente, cât și un moment de bilanț: unde am fost și ce am sperat cu toții în 1989, față de unde ne aflăm acum și cât de mulțumiți suntem de starea de fapt.

La 20 de ani de la Revoluția română, obiectivele noastre de atunci sunt încă departe de a se fi realizat.