Laurențiu Chirvăsuță

Declarația politică este intitulată „Măsuri anticriză pentru revenirea la normalitate”.

## Stimați colegi,

În ultima jumătate de an s-a vorbit mult despre criza economică mondială și despre efectele adverse ale acesteia. Cu un optimism neargumentat de analize lucide, s-au avansat chiar diverse termene la care România va depăși perioada de criză, subliniindu-se faptul că aceasta se va petrece doar după ce marile state europene vor fi ieșit deja din perioada de recesiune. S-a pornit de la o premisă relativă a condiționării României de aceste state din vestul Europei.

Este destul de clar că investițiile reprezintă cheia depășirii rapide a perioadei de criză. Cu toate acestea, Guvernul a preferat mai degrabă să crească în mod ascuns cheltuielile bugetare, depășind cota guvernelor trecute, ignorând impardonabil necesitatea investițiilor. Acestea au rămas în scripte și în frecvența crescută cu care se întâlnesc în discursurile premierului Emil Boc.

Măsurile anticriză adoptate în România sunt printre cele mai ineficiente din Europa și din lume, ca amploare și structură, iar criza economică determină companiile românești să reducă eforturile de combatere a corupției, potrivit unui studiu al CESifo.

Pe o scară de la 1 la 9, măsurile de combatere a crizei financiare și economice adoptate în România au fost evaluate cu nota 1,3, punctaj rezultat în urma centralizării opiniilor a 12 economiști din România intervievați de CESifo, un grup de cercetare patronat de Centrul pentru Studii Economice al Universității din München și de Institutul de Cercetare Economică Ifo, din Germania.

## Stimați colegi,

În loc să vorbim despre faptul că rămânem repetenți în a contracara criza, vorbim, în continuare, de teme politicianiste de tipul Parlamentului unicameral, fără interes pentru omul simplu, pentru cei care își pierd locurile de muncă și nu mai pot să își plătească ratele la bănci.

Singura țară din Europa cu o clasare mai slabă în ceea ce privește măsurile anticriză este Letonia, cu nota 1, iar la nivel mondial doar Bolivia, Guatemala și Venezuela au obținut evaluări inferioare, scorul acestor state fiind tot 1.

Norvegia a obținut cea mai ridicată notă (7,4), niciun stat din lume nereușind să depășească acest nivel și să se apropie de scorul maxim. Celelalte țări ale căror măsuri anticriză au depășit nota 7 sunt China, Australia și Danemarca.

Statele Unite ale Americii, cea mai mare economie a lumii, au primit nota 5 de la economiștii intervievați de CESifo pentru programele anticriză introduse.

Nota 1 reprezintă măsuri anticriză insuficiente, ca amploare și structură, pentru a ameliora efectele crizei, nota 5 indică măsuri anticriză mai mult sau mai puțin suficiente, iar nota 9 reprezintă măsuri anticriză absolut suficiente.

Climatul economic a rămas nefavorabil în Europa Centrală și de Est și și-a accentuat declinul sub nivelurile satisfăcătoare. România se numără printre statele cu cele mai puține restricții de ordin juridic și administrativ pentru companiile străine, dar factorul de instabilitate politică poate deteriora mediul de afaceri pentru investitorii de peste graniță.