Neculai Bereanu

Declarația politică este intitulată „Noul Cod silvic – între exigențele europene și interesul național”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Dezbaterea și pregătirea pentru aprobare și aplicare a Codului silvic nasc o întrebare legitimă, de respirație națională: va aduce această lege organică salvarea pădurilor românești sau va continua și finaliza dezastrul în acest domeniu strategic? „A fi sau a nu fi?”, iată întrebarea la care trebuie să aflăm răspuns neîntârziat.

Tradiția și folclorul românesc ne-au lăsat drept zestre o mulțime de metafore și proverbe care consfințesc raportul multisecular dintre om și pădure: „Codru-i frate cu românul”, „Codrule, Măria Ta”, „Împărat slăvit e codrul” și multe altele. Istoria zbuciumată a poporului român demonstrează că pădurea a fost salvarea noastră în toate situațiile: loc de refugiu și adăpost în caz de nevoie, sursă de hrană și încălzire, loc de recreere și, mai presus de toate, a asigurat echilibrul natural atât de necesar și firesc unei comuniuni ideale om–natură.

Acum, acest raport nu numai că s-a depreciat, dar omul a devenit din aliat un veritabil dușman. Omul în sens figurat, pentru că nu-i putem acuza pe oamenii cinstiți ai acestei țări care știu să respecte această inestimabilă avere a nației române. Ne referim la „băieții deștepți”, care în ultimii peste 20 de ani și-au construit structuri transpartinice și au masacrat fără milă codrii României.

Statistici de ultimă oră arată că suntem pe ultimul loc în Europa la împăduriri, dar pe primul loc la tăieri, mai ales cele ilegale. Iată de ce declanșarea acestui mare demers legislativ a generat în colegiul pe care îl reprezint o largă dezbatere și un justificat interes în rândul administrațiilor publice, al lucrătorilor din sistem, al proprietarilor de pădure, al beneficiarilor acestei bogății – persoane juridice sau fizice.

Concluziile și propunerile făcute cu prilejul acestor dezbateri, pe care le-am depus la Senat, evidențiază ferm câteva cerințe pe care locuitorii din zona de munte le doresc cuprinse în noul Cod silvic și consecințele pozitive pe care noul act normativ trebuie să le producă pentru pădurile României, indiferent cine este proprietarul.

Un foarte mare număr de oameni din zona de munte a județului Suceava au ridicat problema valorificării superioare a materialului lemnos. În condițiile în care lemnul se vinde în stare brută, fără niciun fel de prelucrare, se înregistrează pierderi greu de estimat. Acest fenomen păgubitor trebuie, dacă nu stopat, cel puțin limitat, pentru că din zonă au dispărut fabricile de cherestea și de mobilă, atelierele de produse artizanale și de tâmplărie tradițională. Au dispărut mii de locuri de muncă din peisajul montan al Bucovinei, în timp ce tâmplăria tradițională este înlocuită cu cea de termopan industrial, ce nu se dovedește a fi deloc ecologică.

În același sens, s-au făcut numeroase observații și sesizări cu privire la concurența neloială dintre firmele străine, favorizate vizibil sau tacit prin contracte pe termen lung, și agenții economici autohtoni.