Emil Marius Pașcan

Declarația politică este intitulată „Pentru o deplină împăcare cu propria istorie și memorie...”.

Domnule președinte,

Distinși colegi,

La doar câteva luni de la răsturnarea regimului Ceaușescu, o conflictualitate interetnică ascunsă forțat, înăbușită ani de zile, răbufnea agresiv și violent, în 20 martie 1990, la Târgu Mureș. Când români, maghiari și romi se confruntau la modul primitiv, barbar, în plin centrul orașului, o țară întreagă privea năucită și fără să înțeleagă prea mult din sângeroasele confruntări. Iar ca deruta să fie deplină, agențiile internaționale de știri prezentau imaginile de la măcelul din fața Hotelului „Grand” din Târgu Mureș, arătându-l pe așa-zisul „ungur” Mihăilă Cofariu, de fapt un român din Valea Gurghiului, în timp ce era maltratat și călcat

în picioare cu bestialitate de cei aduși din alte județe și pregătiți pentru o răscoală de tip medieval la Târgu Mureș.

După un sfert de secol de la tragicele evenimente care au traumatizat și îndoliat un oraș consacrat al florilor din inima României, încă nu știm cu adevărat cine sunt cei vinovați, nu-i cunoaștem oficial pe cei care au instigat la acele confruntări, pe politicienii care au provocat și instrumentat din culise evenimentele, pe cei care au manipulat, iar mai apoi au avut de câștigat de pe urma conflictului interetnic. În fața justiției au fost chemați să dea socoteală doar combatanții, brutele și agresorii străzii, niciunul dintre artizanii și strategii culpabili din spatele evenimentelor. Ba mai mult, de-a lungul anilor, în cursul cercetărilor penale au mai dispărut, ca din întâmplare, documente, probe, s-au făcut pierdute dosare, iar timpul pare să aștearnă iertarea peste imprescriptibilele vinovății.

Se cuvine însă să nu uităm, pentru a nu risca să repetăm acele triste vremi. Sunt și astăzi politicieni care trăiesc încălzindu-și discursurile demagogice la flacăra conflictualității. Le priește să instige la ură, separatism etnic, secesionism, inventează autonomii teritoriale, pledează pentru segregare, încălcarea Constituției României, perpetue noi și aberante discriminări pozitive, descoperind zi de zi inedite provocări anarhice și instigându-i pe minoritari la nesupunere civică și revoltă. În afara acestor stindarde gregar-tenebroase și grotești, a spaimelor etnice pe care respectivii politruci încearcă asiduu să le sădească în sufletele ardelenilor, respectivii nu prea au nimic fundamental de spus și își cam pierd vădit obiectul muncii.

S-au dumirit mureșenii și știu cât rău le-au atras acele evenimente, fiindcă stigmatul conflictului interetnic i-a ținut la distanță pe investitori mulți ani după 1990. Când alte județe limitrofe atrăgeau importante investiții și se dezvoltau economic alert, Mureșul era ocolit, întrucât municipiul reședință de județ era considerat nesigur. Iar în timp ce omul de rând sărăcea și trăgea ponoasele, instigatorii politici cocoțați prin guverne, promovați prin ministere, ajunși parlamentari sau ocupând diverse demnități publice au prosperat cinic, constant.