Gheorghe Pop

Declarația politică este intitulată „Pentru o lege dreaptă a pensiilor, pentru un NU fraudei!”.

Din respect față de mame, de instituția mamei, nu o să intru în detaliile serialului de telenovelă: producător, regizor, actor principal – Traian Băsescu. Cunoașteți denumirea

ultimului serial din seria „Pensiile” – „Eu sunt în tot și în toate”.

Nu am nimic cu persoana domnului Băsescu, cum nu am nimic cu cea a lui Boc sau a Robertei Anastase, cum n-am nimic nici cu persoana domnului Funeriu. Problemele ridicate sunt întotdeauna în raport cu atitudinea exprimată prin prisma poziției și funcției deținute de fiecare în parte.

Tot respectul pentru social-democrați. Nu același lucru pot să afirm în ceea ce-i privește pe actorii politici portocalii, ocupanți ai funcțiilor de prim rang în Guvernul țării, ocupați de plinul buzunarelor lor și total neocupați de soarta oamenilor țării, a pensionarilor, ca să nu mai spun de nerespectarea legilor și a Constituției de către ei înșiși.

Un prim exemplu de demnitate publică și inteligență responsabilă îl dă doamna Roberta Anastase prin declarația devenită maxima zilei: „Retrimiterea Legii pensiilor la Parlament reprezintă o șansă pe care o primesc partidele politice din opoziție pentru a-și corecta comportamentul de până acum.” Mai bine zis, reflectând la această profundă aserțiune, ar trebui clar să înțelegem că preocuparea dânsei constă în a ne face nouă educație civică și morală, în loc să considere că retrimiterea Legii pensiilor la Parlament reprezintă o șansă dată pensionarilor și tuturor trăitorilor din această țară, pentru că nu doar pe cei vârstnici îi vizează acesta lege, ci generații de aici încolo. Succesul scontat prin această declarație este maxim, dar negativ.

Nu trebuie să uităm nici faptul că-n scumpa noastră țară afirmațiile cu caracter educațional și-au pierdut valoarea odată cu tăierea salariilor profesorilor, cu defăimarea lor și a educației naționale de către autodidacții portocalii, de către însuși ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului. Domnul ministru nu s-a coborât atât de jos, la nivelul legilor și sistemului din România, să-și echivaleze măcar studiile efectuate în străinătate. Ba mai mult, acest ministru își expune cu larghețe aprecierile asupra nivelului de pregătire al unuia sau altuia, împărțind calificative de nivel de clase absolvite.

Îmi pare rău, domnule ministru, că sunt nevoit eu, un simplu senator sălăjean, să vă spun că atare comportament față de educație și asemenea declarații nu vă fac cinste nicidecum, cu atât mai mult nu ne fac cinste nouă, tuturor cetățenilor români.

Decizia Curții, e adevărat, nu se discută, ci se aplică, însă declarația președintelui acestei instanțe – „Nu au fost motive întemeiate ca să declarăm legea neconstituțională.” – consider că este mai mult decât o afirmație publică, este o imagine întipărită în memoria tuturor românilor, similară cu cea a momentului votului Legii pensiilor, imagini care vor rămâne în istorie, iar obrazul fin al unora și altora va rămâne pătat pentru totdeauna. Ștampila acestor imagini needitate este de „no comment”, adică ești înmărmurit și tot nu-ți vine să crezi.