Ion Rușeț

Declarația politică se intitulează „Ziua Justiției”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În urmă cu 15 ani, Guvernul României stabilea, prin Hotărârea nr. 364 din 27 iunie 1994, că anual, în fiecare

primă duminică a lunii iulie, se va organiza în România Ziua Justiției. Așadar, la finele acestei săptămâni, cei implicați în sistemul judiciar românesc vor sărbători Ziua Justiției.

România, în ultimii 20 de ani, a făcut progrese remarcabile în ceea ce privește actul de justiție. Evident că lucrurile ar fi putut decurge mult mai bine, dar dacă facem o analiză comparativă, chiar și fără a fi experți, observăm diferențele față de perioada de dinainte de 1989.

În primul rând, trebuie apreciat că în ultimii ani în România nu au mai existat procese politice. Poate că tinerele generații au uitat, ceea ce e posibil să nu fie tocmai bine, că înainte de 1989 foarte multe persoane au fost judecate pentru că nu gândeau în registrul impus de regimul comunist.

Totodată, România a făcut pași importanți în vederea unei cât mai bune delimitări a puterilor în stat. Ingerințele politicului în actul de justiție nu au mai constituit o regulă după 1989. Este evident că acest lucru nu se putea realiza încă din primele zile ale anilor ’90, însă acum putem afirma că justiția este mai autonomă ca oricând.

Relevant în acest sens este că oameni importanți din România postcomunistă au fost anchetați și judecați în acord cu legea, care a început să se aplice uniform, indiferent de categoria socio-profesională a celui judecat.

Totodată, apariția unor instituții precum Curtea Constituțională, Departamentul Național Anticorupție sau Agenția Națională de Integritate a fost de bun augur.

Momentul care a constituit punctul de pornire a reevaluării manierei de realizare a actului de justiție din România postcomunistă l-a reprezentat aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, altfel spus, armonizarea legislației românești cu cea aflată în vigoare în celelalte state membre, cât și aproprierea principiilor caracteristice actului de justiție practicat în cadrul Comunității Europene au generat o evoluție apreciabilă a justiției românești.

Este evident pentru oricine că nu putem neglija rapoartele mai puțin laudative venite din partea Comisiei Europene în ceea ce privește justiția, dar, dacă observăm, în ultimul timp hibele prezente în această sferă devin din ce în ce mai puține. Este foarte probabil ca și raportul următor să fie unul în care criticile să predomine, însă ceea ce contează cel mai mult este voința politică manifestă pentru îmbunătățirea acestei zone.

Un bun exemplu în acest sens îl constituie faptul că nu mai târziu de săptămâna trecută Guvernul condus de Emil Boc și-a asumat răspunderea pentru adoptarea unui nou Cod civil și a unui nou Cod penal. Altfel spus, clasa politică românească a înțeles că este imperios necesar ca un stat democratic, european să înceteze a mai funcționa în baza unor coduri ale căror origini le identificăm în perioada anilor 1960. Este la fel de important că, în cursul acestui an, Guvernul va veni din nou în fața Parlamentului pentru a-și asuma răspunderea pentru Codul de procedură penală și Codul de procedură civilă.