Gheorghe Bîrlea

Declarația politică se intitulează „Instituții cu vocația adevărului”.

De peste 17 ani sunt preocupat de cunoașterea și scoaterea la lumină a mecanismelor totalitarismului comunist, a victimelor și atrocităților săvârșite în paranteza istorică 1945 – 1989, printre cele mai dramatice din destinul neamului românesc.

Mă număr, de altfel, printre cei care au contribuit la inițierea și realizarea uneia dintre cele mai importante instituții ale memoriei anticomuniste, creată împreună cu Fundația Academia Civică, prin contribuțiile excepționale ale Anei Blandiana și ale lui Romulus Rusan: Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, considerată astăzi printre primele trei instituții europene ce cultivă memoria recentă a Europei, alături de Memorialul Păcii din Normandia și de Memorialul de la Auschwitz.

Manifestările organizate pe plan național și internațional de Fundația Academia Civică, ce patronează Memorialul de la Sighet, sunt bine cunoscute în Europa și apreciate de instituțiile europene, inclusiv de Consiliul Europei, pentru că propun un model instituțional pentru toate fostele țări comuniste.

Argumentele pentru a condamna crimele comunismului și a considera comunismul un sistem criminal ni le-a oferit cu prisosință Comisia prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste din România, inițiată de Președintele României, domnul Traian Băsescu, comisie condusă de politologul Vladimir Tismăneanu și la care au fost antrenați istorici și oameni de cultură de prestigiu din toate generațiile, care au investigat un imens volum de documente din arhivele politice ale comunismului.

Concluziile comisiei avertizează că activitatea de cercetare trebuie continuată, și cu atât mai mult această misiune revine instituțiilor ce și-au asumat astfel de obiective.

De altfel, s-au creat și funcționează după Revoluție și alte instituții și organizații neguvernamentale care și-au propus și își propun să contribuie la rescrierea adevărului istoric și, nu în ultimul rând, să așeze la locul ce li se cuvine în memoria și în istoria contemporană pe cei ce s-au opus instalării dictaturilor și comunismului în România.

Iată, de pildă, de aproape 20 de ani, Fundația Culturală „Memoria” publică o revistă unică în felul ei, revista „Memoria”, în care mărturiile cutremurătoare ale celor ce au cunoscut nemijlocit experiența detenției politice sunt însoțite de analize politologice de mare profunzime.

De mai mulți ani, Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc dezvoltă teme de cercetare prin care restituie opera și activitatea unor ilustre personalități care în perioada comunistă au ales exilul, dar care n-au încetat să spere că, într-o bună zi, România va redeveni liberă și își va regăsi locul în rândul popoarelor civilizate ale Europei.

Memorialul Revoluției din Timișoara proiectează pentru istorie momentele tragice din 15–17 decembrie 1989, care au prefațat Revoluția din decembrie.