Valer Marian

Declarația politică este intitulată „Și minoritățile trebuie să manifeste respect”.

La finele lunii august, Consiliul Național Secuiesc (CNS) și Partidul Civic Maghiar (PCM) au organizat, la Odorheiu Secuiesc, o mare adunare în care au fost adoptate șapte hotărâri privind limitele teritoriale și simbolurile așa-zisului Ținut Secuiesc. Această adunare a stabilit imnul, stema și drapelul Ținutului Secuiesc, care urmează să fie arborat pe instituțiile publice cu sprijinul autorităților locale.

Totodată, această adunare a hotărât organizarea de referendumuri în fiecare unitate administrativă din județele Harghita, Covasna și Mureș, în vederea creării premiselor pentru înființarea unei unități administrativ-teritoriale a Ținutului Secuiesc și susținerea propriului proiect de autonomie teritorială în Parlamentul României.

Apreciind la unison că se pune în discuție Constituția României, partidele politice românești au condamnat acțiunea de la Odorheiu Secuiesc, în care organizațiile secuiești și-au parafat simbolurile, fluturând drapele

revizioniste interzise chiar și în Ungaria, cum este steagul lui Arpad, simbol utilizat de organizația extremistă Garda Maghiară, scoasă în afara legii în țara vecină, inclusiv s-a solicitat Parchetului să declanșeze o anchetă cu privire la reuniunea de la Odorheiu Secuiesc, dar, deși au trecut mai bine de trei săptămâni de la eveniment, Parchetul nu a dat niciun semn că s-ar fi sesizat și că ar întreprinde cercetările de rigoare.

Deciziile organizațiilor secuiești sunt absolut neconstituționale și neavenite, în contextul în care, pe de o parte, marile cancelarii ale lumii, de dincolo și de dincoace de Atlantic, au apreciat că România constituie un model de respectare a drepturilor minorităților naționale, iar, pe de altă parte, actuala guvernare a inițiat un amplu program de descentralizare administrativă a României, după ce procesul de descentralizare a fost blocat de fosta guvernare PNL – UDMR.

În România, minoritățile naționale, îndeosebi minoritatea maghiară, au asigurat învățământul în limba maternă, de la grădinițe, școli și licee până la linii de studiu în universități de stat și universități particulare.

În România, minoritățile naționale au asigurate ziare, reviste și emisiuni radio și de televiziune în limba maternă.

În România, minoritățile naționale au asigurate teatre și alte instituții culturale în limba maternă.

În România, minoritățile naționale își pot prezerva și promova tradițiile, muzica și dansurile în limba maternă în cadrul unor festivaluri sau al altor manifestări culturale organizate și finanțate de instituții de stat.

În România, minoritățile naționale au asigurată inscripționarea bilingvă a denumirii instituțiilor publice și a localităților în care dețin o pondere însemnată.

În România, minoritățile naționale au asigurată folosirea limbii materne în administrația publică și în justiție.