Declarația politică este intitulată „SRI reînvie practicile Securității”.
În ședința de plen a Senatului din 13 aprilie anul curent am prezentat o declarație politică intitulată „Răpirea din Irak – certitudini și întrebări după cinci ani”, prin care am solicitat declasificarea dosarului privind răpirea jurnaliștilor români Marie-Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Eduard Ohanesian în Irak și inițierea unei anchete parlamentare în care să fie audiați principalii protagoniști ai operațiunii de salvare a acestora, printre care și generalul Florian Coldea, prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informații
(SRI), referitor la care am făcut mențiunea că știe câți bani au fost alocați de statul român pentru răscumpărarea jurnaliștilor și câți au fost predați răpitorilor.
După trei zile, respectiv în data de 16 aprilie anul curent, generalul Florian Coldea a susținut o videoconferință cu angajații direcțiilor județene ale SRI, inclusiv cu cei de la Satu Mare, în care a prelucrat un ordin cu privire la contracararea și sancționarea scurgerilor de informații din instituțiile statului. Cu acest prilej, generalul Coldea a atras atenția că angajații SRI ce vor fi găsiți vinovați pentru scurgeri de informații, inclusiv pentru punerea la dispoziția unor persoane neautorizate a oricăror informații, vor fi trecuți în rezervă în termen de 48 de ore și vor fi deferiți organelor de urmărire penală.
În data de 28 aprilie anul curent am prezentat în plenul Senatului o declarație politică intitulată „Abuzuri, diversiune și șantaj în cazul Voicu”, în care am arătat, în esență, că arestarea senatorului Cătălin Voicu constituie o înscenare comandată de președintele Traian Băsescu, care a fost realizată de procurori și ofițeri de informații promovați și fidelizați de șeful statului, printre care l-am nominalizat pe generalul Florian Coldea, care a fost promovat în această funcție și la acest grad după participarea sa la operațiunea de salvare a jurnaliștilor români răpiți în Irak. În declarația respectivă am mai arătat că generalul Coldea este acuzat de deturnare de fonduri în cazul răpirii din Irak și de luare de mită în cazul unor achiziții pentru SRI.
După două zile, respectiv în data de 30 aprilie anul curent, generalul Florian Coldea a ținut o videoconferință cu angajații direcțiilor județene ale SRI, după care a avut o discuție de circa o jumătate de oră numai cu unul dintre adjuncții șefului SRI Satu Mare, pe nume Cristian Soponar, căruia îi este naș de căsătorie. După această discuție, finul Soponar a afirmat: „Acum, pentru că s-a legat de SRI, o să-i rupem gâtul lui Valer Marian.”
Personal, n-am nicio teamă sau taină față de SRI, dar consider că o asemenea afirmație la adresa unui membru al puterii legiuitoare, ales al poporului și reprezentant al națiunii, constituie un atentat grav la adresa democrației și a statului de drept, circumscriindu-se poliției politice, pe care o practică tot mai frecvent această instituție, și statului polițienesc ce prinde iar contur în România.
N-am mai avut atitudini critice față de SRI de vreo 11 ani, când am apreciat că această instituție a fost reformată la un mod rezonabil și că trebuie lăsată să-și facă treaba, adică să-și exercite atribuțiile legate de siguranța națională.
În primii ani de după Revoluția din Decembrie 1989, ca jurnalist, am scris mai multe articole critice despre SRI, inclusiv despre primul director al acestei instituții, Virgil Măgureanu, originar din județul Satu Mare, care mă denumea, în perioada respectivă, „dușmanul meu de la Satu Mare”, dar nu a dispus nicio măsură represivă împotriva mea.
Ultimul articol critic despre SRI l-am scris în luna decembrie 1999, la adresa șefului de atunci al Secției Județene Satu Mare a SRI, maiorul Vasile Ene, „parașutat” la Satu Mare de la Pitești de al doilea director al SRI, Costin Georgescu, căruia îi era nepot. La scurt timp, maiorul Ene a fost eliberat din funcție și transferat la Sibiu, dar nu a existat nimic represiv la adresa mea. Nu am scris și nu am spus, până acum, nimic critic la adresa actualului director al SRI, George Maior, dar am tot mai multe îndoieli că ar fi șeful _de facto_ al acestei instituții.
Nu mi-a fost teamă de fosta Securitate, așa că nu mă înfricoșează niște puțoi și marțafoi – vă cer scuze pentru limbaj –, care și-au pătat statutul și onoarea de ofițeri de informații. Vreau să le spun acestora că în anii 1988–1989, când eram procuror, am discutat de mai multe ori cu un coleg de serviciu (Arpad Selek) cum ar putea fi neutralizată Securitatea din Satu Mare, aflată în același sediu în care se află acum SRI, și am ajuns la concluzia că cea mai bună soluție ar fi lansarea de butoaie cu benzină aprinsă din ambele sensuri ale străzii pe care era situată, Strada Prutului.
În după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, în calitate de procuror, am intervenit pentru ca securiștii sătmăreni să nu fie atacați și linșați de mulțimea furioasă adunată în fața sediului Securității, în fruntea căreia se aflau infractori periculoși, recidiviști, dintre care pe unii îi arestasem pentru tâlhării și violuri. A doua zi, după ce am aflat că în timpul nopții o parte dintre securiști au vrut să iasă din unitate, să tragă în demonstranți și să-i aresteze pe membrii Consiliului Județean al Frontului Salvării Naționale, dar au fost opriți de colegii lor mai lucizi, am solicitat gărzilor patriotice să instaleze mitraliere înspre sediul Securității, în fața Poștei și pe holul Tribunalului Satu Mare.
În luna ianuarie 1990, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale Satu Mare, am inițiat și am realizat o amplă percheziție la sediul Securității din Satu Mare, ocazie cu care am verificat prezența personalului și situația armamentului din dotare și am controlat toate birourile, inclusiv cel de interceptări telefonice, celulele de la subsol și podul clădirii.
În cursul anului 1990, în calitate de procuror delegat în Comisia guvernamentală de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, am participat la anchetarea ultimului ministru ceaușist de interne, Tudor Postelnicu, care a deținut anterior funcția de șef al Departamentului Securității Statului, precum și la anchetarea unor generali și a altor ofițeri superiori de securitate.
Vreau să vă mai spun că după recentele declarații politice am intrat și în vizorul serviciului secret al Ministerului Administrației și Internelor (DGIPI), așa-zisul „Doi și un sfert”. Săptămâna aceasta, respectiv marți, 4 mai anul curent, a fost chemat de urgență la București șeful SIPI Satu Mare, chestorul Gheorghe Cheregi. Între orele 9 și 10, acesta a fost prezent în biroul ministrului de interne Vasile Blaga, unde a fost chemat și chestorul Virgil Ardelean, zis Vulpea sau Căruntu’, fostul șef al DGIPI, actualmente șef al Direcției de management operațional din MAI, cu privire la care există suspiciuni că se ocupă în continuare de activități informative. Ulterior, chestorii Cheregi și Ardelean s-au deplasat la biroul celui din urmă.
Ministrul de interne Vasile Blaga a constituit subiectul unei declarații politice intitulate „Poliția PDL-istă”, pe care am prezentat-o în Senat în noiembrie 2009. Ministrul Blaga și chestorul Cheregi se află în relații apropiate, fiind ambii originari din Oradea.
Nu este exclus ca după intervenția pe care am avut-o luni, 3 mai anul curent, la adresa ministrului apărării naționale Gabriel Oprea, în cadrul dezbaterii moțiunii „Guvernanți, opriți umilirea pensionarilor și militarilor români!” – intervenție intitulată „Oprește-te, domnule Oprea! Sus mâinile, domnule ministru al apărării!” –, să fi intrat și în vizorul serviciului secret al Ministerului Apărării Naționale.
Vreau să le transmit, pe această cale, președintelui Traian Băsescu, ministrului de interne Vasile Blaga și șefului
_de facto_ al SRI, generalul Florian Coldea, că nu mă intimidează și că nu mă pot opri. În curând, voi face două declarații politice în care voi prezenta inclusiv fapte penale și imorale comise în tandem cu procurorul general al României Laura Codruța Kövesi.
Prima declarație este intitulată „Cum a devenit nașul hoților ministru de interne al României”, în care mă voi referi la afacerile financiare și clientelare ale ministrului Vasile Blaga, secretarul general al PDL, pe care am intenționat să o prezint la dezbaterea moțiunii de cenzură în urma căreia a căzut Guvernul Boc, dar mi s-a spus că s-a stabilit ca din partea PSD să vorbească doar președintele Mircea Geoană și că este prea dură, astfel că am difuzat-o pe internet către mass-media.
A doua declarație este intitulată „Grup de crimă organizată la cel mai înalt nivel statal”, în care voi prezenta cum este comandată și traficată justiția din România de președintele Traian Băsescu și de acoliții săi din sistemul judiciar și din sistemul de informații.
Vreau să-i avertizez pe lucrătorii Serviciilor Secrete că voi reacționa în stare de legitimă apărare dacă îi voi surprinde în acțiuni de filaj ori de interceptare telefonică sau ambientală exercitate împotriva mea.
Vineri, 7 mai anul curent, am prezentat o declarație de presă în fața sediului SRI din Satu Mare, în care am prezentat aspectele anterior menționate, iar în curând vreau să organizez în același loc un miting de protest, la care să-mi invit susținătorii din Țara Oașului, din zona Codrului, din satele de moți de la granița cu Ungaria și, bineînțeles, din municipiul Satu Mare, inclusiv cadrele militare în rezervă sau în retragere pentru care mă bat în Parlament.
Poate că securiștii lui Băsescu își vor aminti de lecția din decembrie 1989, când scânteia revoltei a fost declanșată de o mână de oameni adunați pe o stradă din Timișoara. Poate că Băsescu și acoliții săi își vor aminti de lecția lui mai 1968 din Franța, când în urma revoltelor declanșate de Noua Stângă – curent de inspirație maoistă și guevaristă, ce reunea studenți, elevi, tineri muncitori și intelectuali – a fost obligat să demisioneze un președinte francez (Charles de Gaulle) ce devenise tot mai autoritar.
În încheiere, țin să anunț plenul Senatului că voi sesiza, prin prezenta declarație, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI, pentru a solicita Serviciului Român de Informații conținutul discuției purtate în data de 30 aprilie anul curent de prim-adjunctul directorului SRI, generalul Florian Coldea, cu adjunctul șefului Direcției Județene Satu Mare a SRI, Cristian Soponar, și pentru a stabili dacă această discuție conține elemente de poliție politică.
Totodată, îmi rezerv dreptul de a formula o plângere penală la Parchet împotriva ofițerilor SRI Florian Coldea și Cristian Soponar, în vederea cercetării acestora sub aspectul infracțiunilor de poliție politică și de instigare la omor.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.