Ion Toma

Declarația politică se intitulează „Decontarea cheltuielilor cu transportul pentru elevii navetiști”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De curând, Ministerul Educației s-a confruntat cu o situație pe cât de neplăcută, pe atât de jenantă și nefirească, respectiv greva japoneză declanșată de elevii din mai multe județe, ca urmare a faptului că nu și-au primit deconturile cheltuielilor cu transportul. Consiliul Național al Elevilor acuză nepăsarea manifestată la nivelul Ministerul Educației Naționale vizavi de situația elevilor navetiști, dat fiind faptul ca ministerul nu a prevăzut în bugetul de stat suma necesară decontării transportului elevilor care studiază într-o altă localitate decât cea în care sunt domiciliați.

Această lipsă de interes pentru probleme concrete ce afectează o categorie specifică de elevi este discriminatorie și cât se poate de ilegală, întrucât contravine prevederilor art. 84 alin. (3) din Legea educației naționale. Acesta prevede că „elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educației, prin unitățile de învățământ la care sunt școlarizați, pe bază de abonament, în limita a 50 de kilometri, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a opt călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă”.

Nealocarea fondurilor destinate acoperirii cheltuielilor cu transportul reprezintă o gravă eroare. O astfel de „scăpare” în structura bugetului poate avea repercusiuni extrem de nocive, încurajând fenomene sociale deviante cum ar fi abandonul școlar. Pe fondul unor resurse financiare extrem de reduse, mai ales în mediul rural, copiii renunță la a mai frecventa cursurile, iar fenomenul capătă proporții îngrijorătoare.

În România, rata abandonului școlar a fost de 17,4% în anul anterior, în scădere comparativ cu 2010, când aceasta a fost cu un procent mai mare. Cu toate acestea, ne aflăm mult peste media europeană de 12,8%, dar sub Spania, care are o rată a abandonului școlar de 24,9%, sub Malta, cu 22,6%, sau Portugalia, care înregistra o rată de 20,8%.

Astfel, la nivel național, în România există aproape 100.000 de copii și adolescenți care nu sunt înscriși la școală, însă UNICEF susține că numărul lor ar fi mult mai mare. Mai mult, într-un raport al Comisiei Europene pe educație, se arată că fiecare al 17-lea român este analfabet. Cei mai mulți dintre cei care recurg la abandon școlar provin din mediul rural, din familii cu venituri extrem de scăzute. Tocmai de aceea, autoritățile trebuie să acționeze prin toate pârghiile de care dispun pentru descurajarea acestui proces, inclusiv prin asigurarea transportului acelora dintre elevi care se văd nevoiți să facă naveta pentru a avea acces la educație. Deblocarea celor 30 de milioane de lei de la Ministerul Finanțelor, prin care s-au achitat doar 40 de procente din datoria acumulată în ultimele 17 luni – anul 2012 și primele cinci luni din anul curent –, dovedește indolența cu care autoritățile au tratat această problemă. În conturile inspectoratelor școlare județene trebuie virat în regim de urgență și restul de 20 de milioane de lei, astfel încât datoria acumulată să fie achitată complet.