Petru Bașa

Declarația politică se intitulează „Vinovați pentru actele de violență în școli”.

## Dragi colegi,

Din nefericire, am fost martori, în cursul săptămânii trecute, la un act grav de violență săvârșit în apropierea unei unități de învățământ, când doi elevi de la Liceul „Tudor Arghezi” din Craiova au fost atacați în drum spre școală, iar unul dintre ei a murit.

Din păcate, violența în școli este un fenomen des întâlnit în România, o serie de factori concurând la acest tip de comportament violent în rândul minorilor.

Cel mai recent studiu al Organizației Mondiale a Sănătății situează școlile din România pe locul doi în lume – într-un clasament ce cuprinde 37 de țări – în ceea ce privește percepția violenței. 70% din elevii români spun că se tem de comportamentul agresiv al colegilor.

Violența în școli nu este un fenomen de dată recentă, ea putându-se constitui chiar și într-un tribut al unor decizii din urmă cu ani de zile.

Pentru a înțelege însă actele de violență în școli, este mai mult decât important să cunoaștem motivele care duc la declanșarea acestora.

## Dragi colegi,

Spunem că sistemul educațional ar trebui să intervină prin măsuri de soluționare a conflictelor școlare, pentru o educație pro societate, pentru asumarea valorilor ei, dar nu realizăm că poate tocmai pârghiile de intervenție le lipsesc, în momentul de față, cadrelor didactice. Spun asta pentru că importanța pe care în anumite momente o dăm actului de consiliere educativă, iată, își poate produce efectele și peste ani, pentru că, renunțându-se în urmă cu câțiva ani la obligativitatea orelor de dirigenție pentru elevii claselor de liceu, am renunțat tocmai la unele dintre instrumentele de bază oferite cadrelor didactice pentru prevenirea unor conflicte școlare, pentru consilierea și educarea în spirit civic și moral a tinerilor. În acest sens, noua lege a educației ar trebui să aducă o reparație atât de necesară curriculei școlare nu doar în contextul educațional, cât mai ales în context educativ. Este foarte greu de a căuta vinovați pentru actele de violență în școli și, mai ales, de a-i căuta într-o singură direcție. Spun asta pentru că, în conformitate cu părerile psihologilor, elevii problemă sunt aceia care au dificultăți în comunicarea cu părinții sau aceia care provin din familiile în care predomină climatul conflictual.

Anturajul este, de asemenea, unul dintre motivele conflictelor școlare. Majoritatea elevilor problemă se afiliază unor „găști” și copiază comportamentul și felul de a acționa al „partenerilor”. Totodată, modelele negative prezentate de media sunt cele care se imprimă și se regăsesc, din păcate, în comportamentul unor tineri tocmai din dorința de a ieși în evidență.

Revenind la agresiunea de joi de la Craiova, cred, dragi colegi, că aceasta ne obligă pe fiecare dintre noi, oameni politici, părinți, cadre didactice, să evaluăm fenomenul violenței în școli, să-i căutăm cauze și, mai ales, soluții de prevenire, pentru a nu mai fi puși în situația de a ne aduce aminte de ea doar în situații duse la extreme.