Aurel Vlădoiu

Declarația se intitulează: „Experimentul România”. Experimentul început în urmă cu 63 de ani continuă. Rezultatele, evaluate la intervale de timp de dimensiunea cincinalelor sau a multiplilor acestora, sunt de două feluri: proaste și foarte proaste. Tenacitatea managerilor experimentului își are resursele în răbdarea proverbială a locuitorilor spațiului carpato-danubiano-pontic. După fiecare eșec, ei sunt pregătiți să se înhame la altul, înarmați cu credința că „Totul e de la Dumnezeu” și „Dumnezeu nu doarme și are El grijă”.

România postbelică a fost teatrul unor experimente epocale importate din spațiul cultural al învingătorului oriental, cu acordul total al învingătorului occidental și al celui de dincolo de ocean.

Experimente ca naționalizarea, înfrățirea în colhozuri, industrializarea țării, strămutarea satului la oraș erau însoțite indisolubil de mitingurile de bucurie și osanalele închinate diriguitorilor.

După nouă cincinale de experiment socialist, managerii au hotărât că trebuie distrus totul și inițiat experimentul capitalist, adaptat exigențelor globalizării.

Valorile sociale ale celor nouă cincinale au fost negate în bloc, iar antonimele acestora au fost proclamate ca valori fundamentale ale noii societăți. Hoțul îmbogățit peste noapte a devenit cetățean respectabil, protejat de instituții.

Fățărnicia s-a transformat în diplomație, iar minciuna a devenit fundamentul noului mod de viață de la toate nivelurile de organizare a societății. Patriotul a devenit retrograd, iar patriotismul, anacronism.

Și experimentul continuă, cu concursul ambelor părți, inclusiv al materialului de laborator.

Peste mai puțin de o lună, elevii claselor a XII-a vor susține examenul de bacalaureat. Una dintre probele obligatorii este limba română, oral și scris. Pe site-ul Ministerului Educației se află deja postate variantele de subiecte pentru această probă. Elevii care au învățat, profesorii și factorii responsabili implicați în evoluția, nu în involuția societății, sunt îngroziți de ceea ce le-a fost dat să vadă. Ministerul Educației a reușit să-i ignore complet pe aproape toți marii scriitori, poeți și critici literari din programa pentru examenele de bacalaureat la proba orală de limba și literatura română. Lipsesc cu desăvârșire George Călinescu, Caragiale, Marin Preda, Nichita Stănescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga ș.a. În schimb, potrivit specialiștilor în domeniu din presa centrală, absolvenților clasei a XII-a li se bagă pe gât textele Raportului Tismăneanu, Pactului Național pentru Educație, Ghidului Cetățeanului Român în Uniunea Europeană, Raportului Centrului de Sociologie Urbană și Regională și conferințele de presă ale unor oficiali europeni.

Mihai Eminescu, în anul în care universități puternice din Anglia și Franța l-au propus pentru titlul de cel mai mare poet-filosof al lumii, apare o singură dată, cu un articol din Ziarul „Timpul”, în cele 100 de subiecte.