Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·9 februarie 2010
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Gheorghe Albu
Discurs
Declarație politică cu tema „Criza și reforma statului” Cum se poate reabilita rolul statului de stabilizator al economiei, ca singurul garant al bunăstării cetățenilor săi?
Această criză reprezintă „un eșec al piețelor prea puțin sau deloc reglementate și demonstrează încă o dată că piața financiară nu se poate reglementa singură”, preciza „Le monde” în 2008. Nu înseamnă să economiile planificate sunt cele care conduc la bunăstarea cetățenilor, cunoscut fiind faptul că ele au tendința să distrugă relațiile de încredere între oameni, dar avem nevoie de o reglementare minimalistă în economia de piață, pentru a nu dispărea încrederea între oameni, care să conducă la rezultatul dorit fără să restrângă mult spectrul de decizii posibile sau fără să deformeze mult ansamblul de prețuri relative. Bineînțeles, reglementările trebuie să țină seama de coeziunea socială și de contractul social dintre stat și proprii cetățeni.
O strategie a dezvoltării implică capacitatea de a elabora politici economice referitoare atât la capacitățile intelectuale interne (experiență și pregătire specializată), cât și la capacitatea de a aplica politici. Dar simpla privatizare sau liberalizare a comerțului nu asigură succesul unei economii. Este nevoie de reforme profunde, ceea ce înseamnă o transformare a sistemului de educație, o modernizare a metodelor de guvernanță, o reformă a sistemului de pensii – spre exemplu, în acest moment existând peste 80 de acte normative care reglementează sistemul de pensii. Sistemele de educație din China sau India au pus accentul pe inginerie, pe științele tehnice. Așa cum Friedman considera, bătălia economică a viitorului nu poate fi câștigată numai de avocați.
Avem nevoie de o Lege a educației axată în principal pe calitate, și nu pe cantitate, o lege în care 20% din discipline să se aleagă la nivel local, în funcție de specificul zonal. Este important ca din cadrul consiliului de administrație să facă parte și părinții, comunitatea locală, comunitatea de afaceri, și nu numai profesorii.
Este foarte importantă latura culturală a unei societăți, este important să se încurajeze mai mult cercetarea și dezvoltarea. Evident, statul nu se reformează ușor, dar trebuie să existe un început ba, mai mult, avem nevoie de o reformă rațională, pe baza unor analize serioase. Trebuie să creăm, nu numai să copiem din acțiunile, normele, paradigmele celorlalte state.
Pentru a putea discuta despre democrație consolidată, avem nevoie de instituții care să funcționeze la standarde ridicate, avem nevoie de o reforma administrativă, se impune un cadru legislativ coerent, bine stabilit și respectat. Lipsa unei agende generale a reprezentat unul dintre punctele slabe ale politicilor, ale partidelor care nu au vrut să-și asume și înfrângerile sociale sau politice pentru a nu pierde încrederea electoratului. De obicei, politicienii adoptă strategia keynesiană, potrivit căreia „pe termen foarte lung suntem toți morți”. Așadar, dacă vor reuși să amâne ziua