Ștefan Daniel Pirpiliu

Declarație politică cu tema „Protecția obiectelor de patrimoniu”

Declarația mea politică se referă, în principal, la obiectele din patrimoniul cultural al României care se află împrumutate mai multor instituții publice. Faptul că în mai puțin de o lună au fost descoperite două cazuri în care acestea fie au dispărut, fie au fost distruse ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru autoritățile în domeniu.

Cele 10 tablouri care nu se mai regăsesc în inventarul Senatului reprezintă, totuși, lucrări ale unor pictori contemporani, împrumutate de la Muzeul Național de Artă Vizuală. Este inadmisibil ca acestea să dispară fără urmă și nimeni să nu fi observat. De altfel, în cazul obiectelor de artă împrumutate Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei situația este cu mult mai gravă, ele fiind... cosmetizate, ceea ce înseamnă distrugerea cu bună știință și pierderea valorii exponatelor.

Fără a fi un specialist în materie de artă, îmi dau seama că scopul unui astfel de obiect, ce se află în patrimoniul național, și nu într-o colecție privată, este de a putea fi expus în fața unui număr cât mai mare de persoane, și nu doar a unui grup privilegiat. Și, evident, în acest caz, locul lor este în expoziții deschise publicului larg, și nu atârnate pe pereții unor birouri sau uitate prin vreo magazie.

Faptul că autoritățile nu s-au mai interesat de obiectele de patrimoniu ce au fost împrumutate și de starea în care se află acestea vine să confirme lipsa de interes, generalizată la toate nivelurile, pentru valorile culturale pe care le are țara noastră. Pe de o parte, acest lucru este de înțeles, ținând cont de prioritățile pe care le-a avut România în dezvoltarea sa de după Revoluție. Totuși, susțin ideea că această mentalitate trebuie schimbată, iar sectorul cultural trebuie să ia atitudine. Este real că pe agenda cetățeanului figurează în primul rând acoperirea lipsurilor sociale, și de-abia în momentul în care acestea își vor găsi rezolvarea va începe să își îndrepte atenția și spre artă.

Chiar dacă această situație reprezintă o realitate, nu înseamnă că putem lăsa ca obiectele de patrimoniu să se degradeze sau să fie înstrăinate, pentru că valoarea lor este mult mai mare decât cea pe care o estimează un necunoscător în domeniu.

În acest sens, doresc să solicit ministrului culturii, cultelor și patrimoniului național înființarea unei comisii de specialitate pentru verificarea, inventarierea și evaluarea tuturor bunurilor din patrimoniu ce au fost împrumutate diferitelor instituții, pentru a putea avea o situație clară asupra stării și autenticității acestora. Consider că din această comisie ar trebui să facă parte atât experți români, cât și străini.

Rezultatele evaluărilor, dar și ale anchetelor doresc să fie prezentate Parlamentului printr-un raport scris. Mai mult decât atât, cei care vor fi găsiți răspunzători de aceste incidente trebuie să plătească, pentru că nu putem permite, pe de o parte, crearea unui precedent periculos, și, pe de altă parte, nu putem priva generațiile ce vin de posibilitatea de a se îmbogăți spiritual admirând un exponat ce își are locul său în istoria națională.