Andrian Sirojea Mihei

Declarație politică intitulată „Prețul gazelor, condamnat până în 2030!”

Revin asupra temei prețului gazului în România și a furnizării către țara noastră prin intermediari a gazului rusesc, pornind de la declarațiile făcute recent de Președintele României și de la campania populistă de dezinformare pe care Domnia Sa o promovează pe această temă.

Mizând pe invitația făcută de Vladimir Putin în cadrul Summit-ului de la București de a merge la Kremlin, Traian Băsescu se laudă cu fiecare prilej că va aborda tema importului de gaz fără a mai apela la intermediari, susținând că președintele Federației Ruse s-a arătat deschis să discute un contract direct al României cu „Gazprom”, deși, cu doar câteva zile înainte, Alexander Medvedev, vicepreședintele „Gazprom” și director executiv al ramurii de exporturi a companiei ruse, a declarat că în această privință nu se poate face nimic: „Actualmente, livrarea de gaz natural României este asigurată prin două contracte pe termen lung, unul dintre ele încheiat între OOO „Gazprom Export” și S.C. „Conef Energy” — SRL. (...) Am încheiat un contract de furnizare pe termen lung cu această societate, până în 2030.”

Tot președintele Traian Băsescu susține că aceste contracte dezastruoase pe termen lung cu Rusia au fost semnate în 2000—2002, făcând ca prețul la gaze să fie mare, deși o serie de responsabili din ministere și o parte a presei susțin cu date că respectivele contracte au fost semnate pe 10 ani de domnul Berceanu, în 1999. Dincolo de aceste aspecte, firma „Conef Energy” — SRL a fost înființată în martie 2007 și a semnat în aprilie 2007 — la mai puțin de o lună de la înființare — un contract referitor la livrarea de gaze naturale României în perioada 2010—2030. Dacă vechile contracte erau considerate dezastruoase, de ce s-a mai permis semnarea acestora noi? Cine ia decizia, de fapt, în problemele acestea de interes național? Cine a desemnat Compania „Conef Energy” — SRL să negocieze și să semneze în numele României acest contract? Din câte se pare, această firmă este subsidiară a „Conef” — SA și face parte din „Marco Investment and Industries Group”, companie internațională care controlează un holding de aluminiu care include și — subliniez — ALRO Slatina.

De această dată fără „bilețele ALRO” și fără a intenționa să facem supoziții, ne întrebăm dacă declarația domnului președinte că „ar fi interesant de urmărit ce oameni politici se află în firmele românești care intermediază vânzarea de gaze și petrol din Rusia” este făcută doar pentru a mai câștiga câteva voturi prin demagogie populistă și bazându-se pe lipsa de informare a cetățenilor sau reprezintă cu adevărat intenția sa de a-i afla și dezvălui pe aceștia.

Din păcate, oricine s-ar afla dincolo de aceste milioane de dolari cheltuite suplimentar, România și cetățeanul de rând sunt cei care pierd și, tot din păcate, deși se discută foarte mult pe tema soluțiilor energetice neconvenționale, deși am putea produce și utiliza mai multă energie electrică, lucrurile trenează și unii politicieni își fac capital de imagine cu vorbe și promisiuni deșarte.