Vasile Pușcaș

Declarație politică privitoare la riscul de activare a clauzei de salvgardare în domeniul agriculturii

La aproape trei ani de la finalizarea negocierilor în vederea aderării la Uniunea Europeană și la zece luni de la intrarea în vigoare a Tratatului de aderare, România se confruntă cu încă un eșec de proporții în încercarea de a materializa în interesul propriu oportunitățile oferite de noul său statut. Acesta nu s-a înregistrat într-un domeniu supus interpretărilor și speculațiilor partizane, precum justiția, sau într-o chestiune de nuanță, precum relațiile cu statele din proximitate. Incapacitatea Executivului s-a relevat de această dată tocmai în gestionarea unui sector în care România revendica un interes aparte și care ar fi putut deveni unul din atuurile noastre în relație cu piața europeană. Am în vedere posibilitatea ca bugetul nostru să piardă circa 110.000.000 de euro, ca urmare a activării clauzei de salvgardare pe agricultură.

## Stimați colegi,

Probabil că suntem cu toții la curent cu scrisoarea adresată săptămâna trecută Guvernului României de către doamna Mariann Fischer Bohl, comisar european pentru agricultură, care conținea deficiențele sesizate de auditorii Comisiei Europene în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură, dar și I.A.C.S. Documentul acordă autorităților un termen-limită, 9 noiembrie, pentru remedierea problemelor, în caz contrar, subvențiile destinate fermierilor români urmând să fie reduse cu 25%. De această dată, oficialii comunitari au renunțat la atitudinea îngăduitoare manifestată până acum în relație cu ezitările autorităților noastre și au căpătat o notă ultimativă.

Neutralitatea și girul profesional al demersului nu pot fi puse în discuție, cu toată indignarea pe care pare să o fi produs în cercurile guvernamentale. Critica nu aparține opoziției, care ar fi motivată de mize electorale, sau a

sindicatelor din domeniu, aflate în conflict cu Guvernul. Ea vine dintr-o zonă în care administrația se află sub lupa opiniei publice, în fața căreia trebuie să răspundă constant pentru modul în care sunt utilizați banii contribuabililor. Din păcate, administrația românească nu a atins acest stadiu al modernității.

România a obținut fonduri europene substanțiale pentru agricultură, ca și condiții de piață care nici măcar nu au fost pregătite intern. În pofida acestor premise favorabile, ne aflăm acum în situația de a compromite șansa ca fermierii români, derutați și așa de incoerențele administrative de tot felul, să beneficieze de resursele financiare din Uniunea Europeană, pe care le merită și le așteaptă. Evident că, în cazul confirmării celui mai pesimist scenariu, aceste fonduri vor fi alocate de la bugetul de stat, dar aceasta va însemna diminuarea resurselor necesare altor investiții.

Problema cu care ne confruntăm azi nu a apărut din neant. Carențele funcționale din domeniul agriculturii au fost sesizate în repetate rânduri chiar și în aula Camerei Deputaților.