Angel Tîlvăr

Declinul demografic generează consecințe cu efecte dramatice pe termen lung, iar elaborarea unei strategii naționale în domeniul populației a devenit o necesitate.

România a devenit stat membru al UE de mai mult de 11 ani. Dezvoltarea economică și socială din acești ani are repere bine conturate în strategiile, politicile și programele UE.

În anul 2007 nu părea că era nevoie de o abordare comună, unitară, a problematicii populației din țările UE și nici de crearea unui organism care să gestioneze situația demografică, ci de politici naționale care să diminueze consecințele negative ale schimbărilor demografice. Iată însă că realitățile europene se schimbă rapid și delicata problemă a migrației internaționale a devenit una sensibilă, în care dimensiunea demografică se îmbină cu cea economică și politică.

Studii numeroase ridică acum semnale de alarmă pentru evitarea intrării situației populației într-un iminent derapaj, având consecințe greu de evaluat. De aceea este necesară o viziune pe termen lung, cu cea mai bună abordare prospectivă a demograficului.

Pentru Europa, conform statisticilor Eurostat, declinul demografic al populației este dat de diminuarea cotei procentuale a populației Uniunii Europene în raport cu populația lumii, procent în scădere, de la 6,9% în 2015 la 5,1% în 2060!

Comparativ cu restul statelor membre ale Uniunii Europene, procesul de declin demografic este și mai pronunțat în cazul României și al altor state central și est-europene. Cele două cauze sunt prăbușirea natalității și o tendință de emigrare a populației tinere spre vestul continentului. Ambele cauze sunt strâns legate de strategia tranziției începute acum 25 de ani și de noua structură economică și socială rezultată în urma acesteia.

Față de această situație de risc social, ne punem firesc întrebarea: ce-i de făcut? Analiștii spun că singurele modalități prin care Europa poate combate fenomenul este fie să încurajeze migrația, fie să stimuleze populația tânără să conceapă mai mult de un copil. Dacă statele europene vor să mențină beneficiile sociale, atunci au nevoie de mai mulți angajați.

România a pierdut 120.000 de persoane anul trecut – aproape jumătate dintre acestea au decedat, iar restul au plecat din țară.

Conform unui studiu al Institutului Național de Statistică, publicat la sfârșitul anului 2017, cea mai de încredere variantă asupra evoluției populației este cea pe baza căreia România ar urma să aibă în anul 2060 o populație rezidentă de 13,8 milioane locuitori. Populația Regiunii Sud-Vest Oltenia ar urma să se reducă la jumătate în anul 2060, județele cu cei mai puțini locuitori vor fi Teleorman și Olt. Tulcea ar înregistra o reducere a populației cu aproximativ 97.800 persoane și va rămâne în continuare județul cel mai puțin populat.

Nici pentru județul Vrancea viitorul nu arată prea bine, afectat semnificativ de sporul natural negativ și de fenomenul de emigrare a populației către alte țări, în căutarea unui loc de muncă bine plătit. Problema demografică afectează cu predilecție comunitățile rurale, care se confruntă și cu fenomenul depopulării. Județul Vrancea, mai ales în zona sa rurală, are o populație îmbătrânită, iar, din cauza lipsei forței de muncă tinere, care să lucreze, de exemplu, pământul, aceasta poate fi o zonă care pe viitor să fie condamnată la sărăcie.